Skip to main content
Shaping Europe’s digital future
News article | Publicație

Valorificarea inovării pentru a debloca potențialul zonelor rurale și îndepărtate

Digitalizarea are un potențial enorm de a transforma viața și oportunitățile în zonele rurale și îndepărtate. Experiența noastră recentă a demonstrat că digitalizarea poate face legătura între distanțele fizice pentru a ne oferi oportunități și servicii indiferent de locul în care trăim – atât timp cât avem o bună conectivitate digitală. Cu toate acestea, în mod paradoxal, rolul exponențial al conectivității, serviciilor și competențelor digitale din ultimele câteva decenii a exacerbat disparitățile dintre mediul rural și cel urban, unde ar fi trebuit să le vindece.

Titlul deasupra fotografiei unui sat deluros în care se află o stradă îngroșată abruptă și case agricole, care privește un peisaj rural extins cu păduri și dealuri blânde: Valorificarea inovării pentru a debloca potențialul zonelor rurale și îndepărtate

Inovarea și digitalizarea versus decalajul de șanse dintre mediul rural și cel urban

80 % din UE este rurală și găzduiește 30 % din populație, însă multe zone rurale au fost lăsate treptat în urmă, în timp ce centrele urbane se dezvoltă, oferind un acces mai bun la serviciile publice și oferind o gamă mai largă de oportunități. Pe măsură ce acest decalaj crește, comunitățile rurale pot începe să sufere din cauza depopulării, pe măsură ce persoanele de toate vârstele trec la zone cu resurse mai bune, adesea urbane, în căutarea unei educații de calitate, a oportunităților de angajare și a asistenței medicale, printre altele. Pe măsură ce populațiile și economiile rurale se reduc, la fel se întâmplă și cu investițiile în serviciile publice și în infrastructură și, prin urmare, decalajul dintre mediul rural și cel urban se adâncește și mai mult.

Alegerea de a locui într-o zonă rurală sau urbană nu ar trebui să se bazeze pe accesul la servicii sau oportunități esențiale. Avem capacitatea de a le pune la dispoziție peste tot. Într-adevăr, multe zone rurale sunt dinamice și în creștere. Cu toate acestea, esența problemei constă în faptul că banda largă fiabilă și de mare viteză reprezintă o condiție prealabilă pentru accesul la serviciile moderne care pot elimina decalajul digital – și de oportunități – dintre zonele rurale și cele urbane.

Trecerea pandemiei la viața de la distanță a provocat o schimbare de paradigmă, în care o mare parte a populației în general a devenit cetățeni îndepărtați, practic peste noapte. Brusc, piața serviciilor la distanță a fost vastă, cererea este incontestabilă și a urmat rapid un val proporțional de investiții și inovare. Soluțiile care au rezultat au fost în schimbare pentru mulți – o viață vitală în izolare – și, cu toate acestea, nu au fost încă găsite soluții mai multe și mai bune.

Pe măsură ce le-am integrat din ce în ce mai mult în viața noastră de zi cu zi și vom face ca acest nivel de acces apropiat să devină norma pentru toți cetățenii, indiferent de geografie, promovăm integrarea și accesibilitatea serviciilor la distanță. În acest sens, sprijinim adoptarea pe scară largă a inovării necesare pentru a reduce digital decalajul dintre accesul rural și cel urban la oportunități.

Valorificarea schimbării radicale generate de pandemie în ceea ce privește serviciile la distanță are un potențial amplu atât pentru sustenabilitatea imediată, cât și pentru dezvoltarea pe termen lung a comunităților rurale. Acest lucru, la rândul său, va avea consecințe importante pentru societate în ansamblu. O mai mare coeziune și o înțelegere a interdependenței noastre, împreună cu o uniformizare generală a circumstanțelor noastre sociale și economice, vor contribui în mod semnificativ la reziliența noastră în fața provocărilor pe care le așteptăm în deceniile următoare.

O privire mai aprofundată

Pentru a explora acest concept în profunzime și pentru a aduce în discuție perspective suplimentare și exemple practice, Consiliul localităților și regiunilor europene (CLRE) și Rețeaua europeană de birouri cu competențe în materie de bandă largă (Rețeaua BCO) au reunit o gamă diversă de experți în cadrul unui atelier, ca parte a Săptămânii europene a regiunilor și orașelor 2021: „Conexiuni rurale: inovarea verde și digitală pentru a debloca potențialul zonelor rurale și îndepărtate”.

Responsabilizarea autorităților locale

Andreas Wolter, viceprimar al orașului Köln, Germania, și purtătorul de cuvânt al CLRE pentru mobilitatea urbană și interteritorială, a solicitat capacitarea „comunităților noastre, a orașelor mici și a satelor noastre pentru a putea lua măsuri care să le îmbunătățească condițiile de viață”, acordând prioritate „modului în care putem transforma aceste provocări în oportunități” și subliniind rolul asociațiilor locale și regionale în crearea unei dezbateri la nivel european.

Disparitatea de gen între mediul rural și cel urban

După cum a semnalat dna Clara Aguilera, deputată în Parlamentul European, copreședintă a Intergrupului Parlamentului European privind zonele rurale, montane și îndepărtate (RUMRA) și satele inteligente, diferența de șanse pentru cetățenii din zonele urbane față de cei din zonele rurale poate fi observată nu numai în ceea ce privește nivelul general de ocupare a forței de muncă și de educație, ci și în ceea ce privește creșterea inegalității de gen. Deputatul în Parlamentul European Aguilera a încurajat participanții să exploreze în continuare acest aspect prin recenta comunicare a Comisiei Europene privind viziunea pe termen lung a UE pentru zonele rurale, care oferă o bună analiză a principalelor provocări și acțiuni necesare.

Privind dincolo de agricultură

Deputatul în Parlamentul European Aguilera a subliniat, de asemenea, că, atunci când se intenționează să intervină în sprijinul dezvoltării rurale, este important ca teritoriile să fie privite dintr-o perspectivă holistică și cuprinzătoare, astfel încât să poată fi abordate întreaga gamă de nevoi, mai degrabă decât abordarea lor din perspectiva unui anumit sector, cum ar fi turismul sau agricultura – așa cum s-a procedat în trecut. Ea avertizează cu privire la acest risc, în special în ceea ce privește modul în care ar putea frâna oportunitățile pe care tranziția ecologică și pactul verde le-ar putea oferi altfel.

Mobilitatea sustenabilă

O dimensiune suplimentară este necesitatea unei mobilități durabile și a unei mai bune conectivități fizice între teritorii. Circulația persoanelor și a mărfurilor este un aspect esențial al dezvoltării și coeziunii sociale și economice și necesită investiții considerabile pentru a genera o creștere echitabilă, dar, astfel cum a afirmat dl Carlos Martinez Minguez, primarul orașului Soria, Spania, acestea trebuie puse în aplicare în strânsă concordanță cu tranzițiile energetice și ecologice.

Infrastructură digitală pentru incluziune

Carola Gunnarsson, primarul orașului Sala, Suedia, și vicepreședintele Asociației suedeze a autorităților locale și regiunilor, a identificat inovarea digitală ca fiind esențială pentru durabilitatea comunităților din zonele îndepărtate, în special în contextul adaptării la schimbările climatice și al accesului la servicii importante. Cu un exemplu de „soluții inovatoare de extindere a distanței” în domeniul asistenței medicale, cum ar fi dronele pentru livrarea de medicamente pentru locuitorii din zonele slab populate, dna Gunnarsson a subliniat importanța abordării deficitului de infrastructură digitală în astfel de zone, pentru ca beneficiile digitalizării să fie accesate în mod echitabil și incluziv.

„Cu cât construim mai multe sisteme de digitalizare, cu atât va fi mai important să dispunem de o infrastructură fiabilă. Este o chestiune de încredere pentru societate și de siguranță de bază în sistemul de protecție socială. Dacă dispunem de o infrastructură digitală fiabilă, putem dezvolta întreaga societate.”

Colaborarea intercomunitară

Eliminarea decalajului digital este mai complexă decât asigurarea prezenței infrastructurii fizice, a declarat Eddy Hartog, șefă de unitate pentru tehnologii pentru comunități inteligente din cadrul Direcției Generale Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a Comisiei Europene. Pentru a accelera punerea în aplicare a soluțiilor tehnice necesare, dl Hartog propune ca teritoriile, orașele și comunitățile să colaboreze, prin intermediul unor platforme precum Living-in.EU, pentru a face schimb de cunoștințe și chiar pentru a investi în soluții.

Calitatea vieții pe termen lung

Profesorul Simona Ferrante, de la Universitatea Politehnică din Milano, a subliniat că, pentru persoanele din zonele rurale și îndepărtate care au nevoie de controale medicale și de sprijin periodice, monitorizarea neintruzivă a sănătății la distanță poate schimba viața. Cu exemple din proiectul său UE, ESSENCE, cum ar fi un stilou de monitorizare a gestuurilor sau o aplicație de analiză a vocii concepută pentru a alerta familia, prietenii sau clinicienii în cazul în care se detectează semne de posibil declin cognitiv sau fizic, profesorul Ferrante a arătat modul în care tehnologiile digitale inovatoare pot promova un „nou model de îngrijire la domiciliu”, permițând o mai mare independență, calitate a vieții și liniște, precum și, mai important, alegerea de a rămâne în propria casă și comunitate.

Luând act de faptul că toate soluțiile ESSENCE funcționează în mod fiabil pe rețele standard de lățime de bandă, profesorul Ferrante a subliniat importanța consolidării accesibilității și a ușurinței adoptării atunci când se elaborează astfel de instrumente, pentru a elimina orice bariere din calea utilizării lor.

Egalitatea în educație și reînnoirea generațiilor

Goran Škvarc, director adjunct al programului de școli electronice finanțat de Croația, finanțat de UE, a susținut cu fermitate impactul e-learning asupra inversării tendințelor demografice negative. El a subliniat modul în care accesul egal la o educație de calitate – prin instrumente precum echipamentele TIC pentru școli, formarea competențelor digitale pentru profesori și cursurile online pentru elevii insulari – poate fi transformator atât pentru indivizi, cât și pentru comunități:

„Digitalizarea poate îmbunătăți calitatea vieții în satele și orașele mici din Croația, oferind oportunități pentru locuri de muncă mai bune și mai diverse în regiunile rurale, iar programul de școli electronice poate pregăti cadrele didactice pentru abordări mai inovatoare în activitatea lor cu elevii. Astfel, elevii vor fi mai bine pregătiți pentru educație continuă, vor fi mai competitivi pe piața forței de muncă și vor fi încurajați să rămână în regiunile lor de origine.”

Durabilitatea socială, economică și a mediului

Demonstrând că accesibilitatea și prețurile abordabile reapar în întregul spectru ca factori-cheie pentru proliferarea și adoptarea cu succes a instrumentelor și abordărilor inovatoare, George Beers, de la Universitatea Wageningen și coordonatorul proiectului UE „Internetul alimentelor și ferma 2020”, a contracarat percepția potrivit căreia inovațiile agricole inteligente pot părea inaccesibile pentru mulți fermieri mai mici, lăsându-i într-o poziție dezavantajoasă din punct de vedere concurențial. El a explicat că noi întreprinderi se dezvoltă în mod specific pentru a introduce astfel de inovații pe piață. Luând în considerare investițiile în echipamente, software de prelucrare a datelor și expertiză, acestea le oferă apoi sub forma unui pachet de servicii pentru ferme de toate dimensiunile, cu o taxă proporțională cu nevoile fiecărui fermier.

Pentru a economisi costurile resurselor și a îmbunătăți amprenta de mediu a unei ferme, pentru a gestiona de la distanță operațiunile și pentru a elibera timpul personal al unui fermier sau pentru a obține acces direct la piață și pentru a economisi de la intermediari, există noi tehnologii și instrumente digitale disponibile pentru a-i ajuta pe fermieri de toate dimensiunile, în toate locațiile – atât timp cât există o conectivitate fiabilă.

Digitalizarea este portalul, dar conectivitatea este cheia

De-a lungul discuțiilor din această zi, am revenit, în repetate rânduri, la realitatea inevitabilă potrivit căreia, deși digitalizarea are un potențial enorm de a transforma viața și oportunitățile în zonele rurale și îndepărtate, există încă o barieră majoră care este prea răspândită în aceste zone: lipsa unei conectivități fiabile în bandă largă de mare viteză.

Jan Dröge, lider al mecanismului de sprijin al rețelei BCO, a cuantificat provocarea:

„Am ratat deja cele 2020 obiective ale UE în materie de conectivitate, care au inclus un acces în bandă largă de 30 Mbps pentru toți cetățenii, și avem deja noi obiective care sunt și mai ambițioase: pentru a conecta toți cetățenii la 1 Gbps până în 2030.

În zonele urbane, aproape am atins obiectivele pentru 2020 în 2019, 90 % dintre cetățeni având acces la 30 Mbps. Cu toate acestea, în zonele rurale în care trăiește peste 30 % din populație, doar 60 % din populație avea acoperire – acestea fiind doar cifrele medii: există diferențe mari între țări.”

Din acest motiv, digitalizarea – și multitudinea de oportunități pe care le oferă pentru dezvoltarea rurală, comunitățile prospere și o mai bună calitate a vieții – trebuie valorificată ca motor al cererii pentru a se asigura că investițiile în bandă largă ajung la toți cetățenii din zonele rurale și îndepărtate.

Statele membre și regiunile dispun de o multitudine de fonduri UE și de sprijin din partea experților pentru a contribui la accelerarea dezvoltării rețelelor în bandă largă. Într-adevăr, birourile cu competențe în materie de bandă largă (BCO) ale statelor membre au mandatul specific de a valorifica aceste tipuri de sprijin și de a le canaliza către zonele aflate în dificultate, precum și de a oferi orientări promotorilor de proiecte în bandă largă cu privire la planificare, finanțare, tehnologie și altele.

Prin urmare, dl Dröge încurajează toți cetățenii să se adreseze BCO pentru a vedea cum pot contribui la asigurarea conectivității de mare viteză, la eliminarea decalajului digital și a decalajului în materie de oportunități și la deblocarea întregului potențial al zonelor rurale și îndepărtate.