Strategia națională a Ungariei privind digitalizarea pentru perioada 2022-2030 urmărește să atingă obiectivul ca 95 % din gospodării să fie acoperite de rețele gigabit până în 2030.
Rezumatul dezvoltării benzii largi în Ungaria
Strategia națională privind digitalizarea 2022-2030 a fost aprobată în 2022. Scopul său este de a pune la dispoziția a 95 % dintre gospodării rețele gigabit, de a spori competențele digitale ale populației, de a sprijini digitalizarea proceselor de afaceri și de a spori utilizarea serviciilor de e-guvernare.
Strategia și politica națională privind banda largă
Autoritățile responsabile
- Strategiile privind utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, inclusiv politicile privind banda largă, intră în responsabilitatea Ministerului Tehnologieiși Industriei ( Technológiai és Ipari Minisztérium).
- Agenția Guvernamentală de Dezvoltare a Tehnologiei Informației (KIFÜ) funcționează sub supravegherea Ministerului Tehnologiei și Industriei. Agenția gestionează proiecte informatice care se ocupă de administrația publică centrală și sunt ghidate de guvern, de exemplu Programul de internet superrapid, și acționează în calitate de Birou național de competențe în materie de bandă largă (BCO).
- Autoritatea Națională pentru Infocomunicații în Mass-media (Nemzeti Média- és Hírközlési Hatóság, NMHH) prevede reglementări privind comunicațiile electronice fixe și fără fir și este, de asemenea, responsabilă pentru strategia privind banda largă fără fir.
- Ministerul de Interne (Belügyminisztérium)este responsabil de aspectele legate de e-guvernare și a fost implicat în pregătirea Strategiei naționale de digitalizare pentru perioada 2022-2030.
Principalele obiective și măsuri pentru dezvoltarea benzii largi
Strategia națională a Ungariei privind digitalizarea pentru perioada 2022-2030 se bazează pe patru piloni: infrastructura digitală, competențele digitale, economia digitală și starea digitală. Aceasta stabilește următoarele obiective:
- 95 % dintre gospodării sunt acoperite de rețele gigabit până în 2030
- Acoperirea 5G va ajunge la 67% până în 2025
- cel puțin 75 % din sediile districtuale ar trebui să fie dotate cu puncte finale ale rețelei centrale naționale de telecomunicații (NTG) până în 2025
- Proporția instituțiilor publice de educație și formare profesională cu o conexiune la rețea de cel puțin 1 Gbps ar trebui să ajungă la 100 % până la sfârșitul anului 2030
- Dimensiunea capacității naționale de supercalcul (HPC) ar trebui să fie de 15 Pflops până la sfârșitul anului 2030
Strategia prezintă măsuri de sprijin pentru infrastructură, educație și economie. Pentru a asigura disponibilitatea infrastructurii digitale cu fir și fără fir cu o capacitate și o calitate adecvate ale serviciilor, strategia prevede dezvoltarea rețelelor gigabit, a infrastructurii digitale a instituțiilor de învățământ și de învățământ superior, dezvoltarea în continuare a rețelei magistrale naționale de telecomunicații, comunicarea fără fir pentru organizațiile profesionale, extinderea capacității de supercalcul, precum și încurajarea dezvoltării rețelelor 5G.
Dezvoltarea rețelelor cu capacitate la nivel de gigabit va include măsuri ample de punere în aplicare:
- planificarea și punerea în aplicare a unui program național de dezvoltare a rețelei „Gigabit Hungary 2030”, conectat la 5G, pentru a avea conexiuni la internet cu viteze de cel puțin 1 Gbps disponibile până la sfârșitul anului 2030
- clarificarea infrastructurii și a partajării rețelelor în temeiul dreptului concurenței și reglementarea accesului la rețelele optice și radio, în special partajarea elementelor de infrastructură pasive (și parțial active)
- transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională
- revizuirea și, dacă este necesar, modificarea normelor de construcție a rețelelor de telecomunicații
- reducerea sarcinilor administrative și de raportare pentru prestatorii de servicii
- revizuirea reglementărilor privind calitatea și protecția consumatorilor pentru serviciile de comunicații, revizuirea standardelor, formularea cerințelor minime
- revizuirea Regulamentului privind comunicațiile pentru a sprijini mai bine obiectivele de politică legate de digitalizare, de competitivitatea la nivel micro și macro
- actualizarea standardelor naționale pentru rețelele de comunicații electronice
- poziționarea rețelelor digitale ca infrastructură critică pentru publicul larg
Încurajarea dezvoltării rețelelor 5G va necesita acțiuni multiple suplimentare:
- consolidarea și extinderea activităților Coaliției 5G
- lansarea unor acorduri strategice între furnizorii de servicii și guvern pentru a accelera evoluțiile tehnologice de ultimă generație în domeniul serviciilor fixe și de amplificare, mobile și convergente
- dezvoltarea schemei de sprijin C&Amp;D&Amp;I în conformitate cu dezvoltarea infrastructurii digitale, în special 5G
- dezvoltarea Centrului de Excelență 5G al Universității Széchenyi István
- contribuția la construirea coridoarelor 5G ale UE
- Analiza preliminara a tehnologiei 6G
Instrumente financiare naționale și regionale pentru banda largă
- Împrumuturi: Pentru perioada 2014-2020, resursele financiare din cadrul Programului operațional pentru dezvoltare economică și inovare (EDIOP/GINOP) sprijină extinderea rețelelor publice în bandă largă și extinderea conexiunilor de mare viteză. Fondurile naționale contribuie la extinderea rețelelor în bandă largă în regiunea neconvergentă Ungaria-Mijlocie.
- Fondurile ESI: Programele pentru perioada 2014-2020 estimează că investițiile în rețelele NGA în bandă largă de mare viteză, cu o viteză de 30 Mbps sau mai mare, vor ajunge la 253 de milioane EUR. O parte din bugetul pentru banda largă va fi cheltuit prin intermediul instrumentelor financiare.
- Programul pentru internet superrapid (SZIP): Majoritatea proiectelor au implementat FTTH (fibră la domiciliu), permițând viteze de ordinul gigabiților. SZIP, finanțat din fondurile structurale ale UE, este destinat să acopere aproape 410.000 de gospodării, rețelele furnizând servicii de internet în bandă largă de cel puțin 30 Mbps până în 2023. Pentru zonele care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, a fost instituită o schemă de ajutoare de stat în valoare de 250 de milioane EUR pentru a asigura extinderea benzii largi. Până la sfârșitul anului 2020, aproape un sfert de milion de gospodării erau acoperite de bandă largă de cel puțin 30 Mbps prin intermediul SZIP.
- Planul de redresare și reziliență al Ungariei angajează 30 % din alocarea sa pentru măsuri digitale (1,7 miliarde EUR). Planul include un pachet cuprinzător de promovare a transformării digitale a economiei și a societății. Majoritatea componentelor conțin măsuri privind tranziția digitală. Sunt planificate măsuri semnificative de îmbunătățire a echipamentelor și competențelor digitale în învățământul primar, profesional și superior. Planul conține măsuri legate de digitalizarea administrației publice și a sectoarelor sănătății, transporturilor și energiei.
Date privind dezvoltarea și tehnologiile de bandă largă în Ungaria
Pentru cele mai recente date privind acoperirea în bandă largă, abonamentele și penetrările, acoperirea diferitelor tehnologii în bandă largă, consultați rapoartele de țară ale indicelui economiei și societății digitale (DESI).
Atribuirea spectrului de frecvențe radio pentru banda largă fără fir
Pentru detalii privind alocarea armonizată a spectrului, vă rugăm să consultați raportul Observatorului european pentru 5G.
Publicații și documente de presă naționale și ale UE
engleză
- Manualul de investiții în bandă largă
- Prețurile comunicațiilor mobile și fixe în bandă largă în Europa în 2022
- Studiu privind planurile naționale în materie de bandă largă în UE-27
- Rapoarte și analize privind conectivitatea în bandă largă
maghiară
- Portal szelessav.net colectarea și compilarea datelor privind calitatea serviciilor în bandă largă
- Programul Szupergyors pentru Internet (SZIP)
- Nemzeti Digitalizációs Stratégia (NDS) 2022-2030
Informații de contact
BCO Ungaria (Biroul național de competențe în materie de bandă largă): Ministerul Tehnologiei și Industriei, Secretariatul de Stat pentru Infocomunicații
Adresă: Iskola u. 13, Budapesta, 1011 Ungaria
Contact prin e-mail
Telefon: +36 30 977 4707
Site-ul web
Autoritatea Națională pentru Mass-media și Infocomunicații (Nemzeti Média- és Hírközlési Hatóság)
Adresă: Ostrom u. 23-25, 1015 Budapesta, Ungaria
Contact prin e-mail
Telefon: +36 1 4577100
Site-ul web
Ultimele știri
Conținut asociat
Imaginea de ansamblu
Găsiți informații actuale privind dezvoltarea benzii largi în fiecare țară, precum și strategii și politici naționale pentru dezvoltarea benzii largi.
Citiți și
Planul național al Suediei privind banda largă, adoptat în 2016, are viziunea unei Suedii complet conectate și are obiective atât în ceea ce privește acoperirea mobilă, cât și conexiunile în bandă largă de mare viteză pentru gospodării și întreprinderi.
Conectivitatea digitală și implementarea tehnologiei 5G se numără printre cele zece priorități strategice ale Agendei digitale a Spaniei.
Slovenia optează pentru neutralitatea tehnologică și dinamica pieței în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor în bandă largă, în special concurența bazată pe infrastructură și servicii.
Slovacia a stabilit obiectivul pe termen lung de a oferi tuturor gospodăriilor acces la internet ultrarapid până în 2030.
România se axează pe construirea unei rețele naționale în bandă largă ca un pas către atingerea obiectivelor UE în materie de conectivitate.
Agenda digitală pentru Portugalia și Strategia națională privind conectivitatea în rețelele de comunicații electronice de foarte mare capacitate pentru perioada 2023-2030 modelează dezvoltarea infrastructurii digitale în Portugalia.
Planul național al Poloniei privind banda largă pentru 2025 este în conformitate cu obiectivele UE privind societatea gigabiților.
Extinderea unei infrastructuri digitale fiabile și puternice și eliminarea decalajului digital se află în centrul politicilor privind infrastructura digitală din Țările de Jos.
Politica Maltei în materie de bandă largă este neutră din punct de vedere tehnologic și favorizează un mediu de piață competitiv.
Dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații cu un obiectiv de acces în bandă largă la nivel de gigabit în întreaga țară este una dintre prioritățile programului guvernamental al Luxemburgului.
Lituania își propune să furnizeze 100 Mbps până în 2027 zonelor rurale, precum și să sprijine obiectivele societății gigabiților pentru 2025.
Letonia sprijină obiectivele societății gigabiților și vizează 100 Mbps, care poate fi actualizat la gigabit, pentru zonele urbane și rurale și acoperirea 5G pentru toate zonele urbane mari.
Strategia italiană pentru banda ultra largă își propune să ofere conectivitate la nivel de gigabit tuturor până în 2026.
Planul național privind banda largă pentru Irlanda prevede că, până în 2026, toate sediile din Irlanda vor avea acces la bandă largă de mare viteză.
Planul național privind banda largă pentru perioada 2021-2027 promovează utilizarea rețelelor fixe de foarte mare capacitate și a rețelelor 5G. Biblia greacă privind transformarea digitală 2020-2025 evidențiază conectivitatea ca fiind una dintre cele cinci axe strategice și...
Acordul de coaliție din 2021, Strategia digitală și Strategia privind gigabiții 2022 ale guvernului federal german acordă prioritate aprovizionării la nivel național cu rețele FTTH și 5G.
Programul național în bandă largă France Très Haut Débit stabilește un obiectiv de acces rapid în bandă largă pentru toate gospodăriile până în 2022 și de fibră optică pentru toți până în 2025.
Autoritățile finlandeze sunt în favoarea unei implementări a rețelelor bazate pe fibră optică, bazată pe concurență, asistată de fonduri publice pentru zonele insuficient deservite și de consiliere pentru municipalitățile locale cu privire la modul de implementare a rețelelor în...
Estonia a stabilit o acoperire de bandă largă de bază în întreaga țară. Agenda digitală a Estoniei stabilește obiective ambițioase pentru 2030.
O serie de inițiative politice care vizează acoperirea de bandă largă fixă și mobilă la nivel național sprijină obiectivele daneze în materie de bandă largă. Guvernul depune eforturi pentru a face din Danemarca un lider digital prin crearea unei baze pentru ca întreprinderile...
Planul național pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate, aprobat în martie 2021, definește abordarea strategică a Republicii Cehe în ceea ce privește construirea VHCN.
Planul Ciprului privind banda largă stabilește obiective strategice pentru perioada 2021-2025 și include intervenții legislative și de reglementare, precum și sprijin practic pentru dezvoltarea infrastructurii de bandă largă.
Planul național al Croației pentru dezvoltarea benzii largi pentru perioada 2021-2027 răspunde obiectivelor societății europene a gigabiților pentru 2025 și parțial obiectivelor digitale pentru 2030.
Planul național privind infrastructura de bandă largă pentru accesul de nouă generație „Bulgaria conectată” și politica privind comunicațiile electronice au fost actualizate și adoptate în august 2020.
Strategia Belgiei privind banda largă este încorporată într-o strategie politică mai amplă, denumită „Belgia digitală”. Scopul planului național pentru banda largă fixă și mobilă este de a elimina zonele albe rămase în care serviciile de mare viteză nu sunt disponibile. Prin...
Strategia Austriei privind banda largă se axează pe furnizarea la nivel național de conexiuni în gigabiți (fixe și mobile) până în 2030.