Rezumatul dezvoltării benzii largi în România
Cadrul de referință în domeniul dezvoltării rețelelor de bandă largă din România sprijină obiectivele Societății Gigabit 2025, precum și obiectivele deceniului digital 2030. Strategia națională pentru punerea în aplicare a tehnologiei 5G a fost adoptată în 2019 și a stabilit obiective strategice pentru implementarea tehnologiei 5G.
Planul și politica națională în materie de bandă largă
Autorități responsabile
- Politica de bandă largă a României este implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării).
- Rolul Autorității pentru Digitizarea României (Autoritatea pentru DigitalizareaRomâniei) estede a realiza și coordona implementarea strategiilor și politicilor publice în domeniul transformării digitale și al societății informaționale.
- Autoritatea Națională de Management și Reglementare în Comunicații (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, ANCOM) este responsabilă de măsurile de reglementare.
Principalele obiective și măsuri pentru dezvoltarea benzii largi
În iulie 2023, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a anunțat cadrul de referință în domeniul dezvoltării rețelelor de bandă largă în România – o nouă politică în domeniul comunicațiilor în bandă largă. Politica este de a asigura o abordare strategică generală pentru diferite instrumente de intervenție și finanțare pentru dezvoltarea rețelelor și identificarea măsurilor de sprijin care încurajează adoptarea serviciilor în bandă largă, o condiție prealabilă esențială pentru e-guvernare. Politica se angajează să atingă obiectivele privind societatea gigabiților pentru 2025 și deceniul digital 2030 și stabilește o analiză a opțiunilor de intervenție publică, măsuri de creștere a cererii și de promovare a utilizării rețelelor de foarte mare capacitate. Un plan de acțiune va sprijini punerea în aplicare și va stabili următoarele patru obiective:
- Obiectivul 1 – Actualizarea, simplificarea și creșterea gradului de aplicare a cadrului juridic necesar dezvoltării și exploatării infrastructurilor și serviciilor de bandă largă;
- Obiectivul 2 – Accelerarea și coordonarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de bandă largă;
- Obiectivul 3 – Îmbunătățirea condițiilor concurențiale pe piața benzii largi,
- Obiectivul 4 – Creșterea gradului de alfabetizare digitală în zonele rurale.
În cadrul fiecărui obiectiv este formulat un set de măsuri. Măsurile urmează să fie puse în aplicare până în 2026.
Obiectivul 2 „Accelerarea și coordonarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de bandă largă” va fi abordat prin înființarea unor organisme regionale pentru aprobarea proiectelor în bandă largă, lansarea unor structuri consultative regionale pentru sprijinirea operatorilor în domeniul achizițiilor publice, creșterea capacității administrative a instituțiilor în gestionarea proiectelor în bandă largă, un sistem centralizat de monitorizare a lucrărilor de investiții. O construcție a infrastructurii de comunicații electronice pentru 945 de localități din zonele albe și gri urmează, de asemenea, să fie implementată în cadrul obiectivului 2. Aproximativ 945 de localități vor fi acoperite de circa 4,000 km de fibră optică, cu un cost total de 94 de milioane de euro.
Strategia națională pentru punerea în aplicare a 5G a fost adoptată în 2019. Acesta stabilește 4 obiective strategice: lansarea rapidă a serviciilor 5G, alimentarea anticipată a beneficiilor 5G prin acoperirea serviciilor 5G, reducerea barierelor în calea implementării rețelelor 5G și promovarea de noi utilizări și stimularea cooperării. Strategia a avut în vedere organizarea licitației multibandă a spectrului în benzile de 700 MHz, 800 MHz, 1 500 MHz, 2 600 MHz și 3400-3 600 MHz. Până în 2025, acoperirea 5G ar trebui să fie disponibilă: în toate zonele urbane, pe principalele autostrăzi, drumuri expres și căi ferate, în aeroporturi și porturi internaționale, în 10 parcuri industriale.
Instrumente financiare naționale și regionale în bandă largă
Planul de redresare și reziliență al României contribuie cu 5,97 miliarde EUR (respectiv 20,5 % din total) la transformarea digitală. Din această sumă, se estimează că 4,98 miliarde EUR vor contribui la obiectivele deceniului digital. Componenta 7, cu un angajament de 1,81 miliarde EUR, se axează pe transformarea digitală a sectorului public, pe securitatea cibernetică și pe conectivitate. Sunt incluse reforme precum legea securității 5G, licitația 5G și adoptarea legilor guvernamentale privind cloud-ul și interoperabilitatea.
Date privind dezvoltarea și tehnologiile de bandă largă în România
Pentru cele mai recente date privind acoperirea în bandă largă, abonamentele și pătrunderile în bandă largă, acoperirea diferitelor tehnologii și costuri în bandă largă, verificați rapoartele tabloului de bord și rapoartele de țară ale indicelui economiei și societății digitale (DESI).
Alocări de spectru pentru banda largă fără fir
Pentru detalii privind asignările armonizate ale spectrului de frecvențe radio, consultați Observatorul european al 5G.
Publicații naționale și documente de presă
Engleză
- Rapoarte și analize privind conectivitatea în bandă largă
- Prețurile mobile și fixe în bandă largă în Europa
- Studiu privind acoperirea în bandă largă
Română
- Stabilirea cadrului de referință in domeniul dezvoltării Rețelei de Bandă largă în România
- Strategia 5G pentru Romania
Informații de contact
BCO România (Biroul național de competențe în materie de bandă largă): Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Adresa (sediul central): D. I. Mendeleev 21-25, sector 1, București, 010362, România
Contact prin e-mailCabinetul
ministrului Telefon: + 40 21 319 23 26 Website
Adresa (Sediul Direcției Comunicații Electronice): Libertatii Av. nr. 14, sector 5, Bucuresti, 050706, Romania
Contact prin e-mail
Ultimele știri
Conținut asociat
Imaginea de ansamblu
Găsiți informații actuale privind dezvoltarea benzii largi în fiecare țară, precum și strategii și politici naționale pentru dezvoltarea benzii largi.
Citiți și
Planul național al Suediei privind banda largă, adoptat în 2016, are viziunea unei Suediei complet conectate și are obiective atât pentru acoperirea mobilă, cât și pentru conexiunile în bandă largă de mare viteză pentru gospodării și întreprinderi.
Conectivitatea digitală și implementarea tehnologiei 5G se numără printre cele zece priorități strategice ale Agendei digitale 2025 a Spaniei.
Slovenia optează pentru neutralitatea tehnologică și dinamica pieței în dezvoltarea rețelelor în bandă largă, în special a concurenței bazate pe infrastructură și servicii.
Slovacia și-a stabilit obiectivul pe termen lung de a oferi tuturor gospodăriilor acces la internet ultrarapidă până în 2030.
Planul național privind banda largă al Poloniei pentru 2025 este în conformitate cu obiectivele societății gigabiților din UE.
Toate gospodăriile din Țările de Jos ar trebui să aibă posibilitatea de a accesa rețele în bandă largă de cel puțin 100 Mbps, iar marea majoritate ar trebui să profite de 1 Gbps până în 2023.
Politica Maltei în materie de bandă largă este neutră din punct de vedere tehnologic și favorizează un mediu de piață competitiv.
Dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații cu un obiectiv de acces în bandă largă gigabit în întreaga țară este una dintre prioritățile programului guvernamental al Luxemburgului.
Lituania își propune să furnizeze 100 Mbps până în 2027 zonelor rurale, precum și să sprijine obiectivele societății gigabiților pentru 2025.
Letonia sprijină obiectivele societății gigabiților și vizează 100 Mbps, modernizabil la gigabit, pentru zonele urbane și rurale, precum și acoperirea 5G pentru toate zonele urbane mari.
Strategia italiană pentru bandă în bandă largă către societatea Gigabit își propune să ofere conectivitate gigabit tuturor până în 2026.
Planul național privind banda largă pentru Irlanda prevede că, până în 2026, toate sediile din Irlanda vor avea acces la bandă largă de mare viteză.
Strategia națională de digitalizare a Ungariei pentru perioada 2021-2030 urmărește să atingă obiectivul ca 95 % din gospodăriile acoperite de rețele de gigabiți până în 2030.
Planul național privind banda largă 2021-2027 promovează utilizarea rețelelor fixe de foarte mare capacitate și a rețelelor 5G. Biblia greacă privind transformarea digitală 2020-2025 evidențiază conectivitatea ca fiind una dintre cele cinci axe strategice și recunoaște...
Acordul de coaliție din 2021, Strategia digitală și Strategia Gigabit 2022 a guvernului federal german acordă prioritate furnizării la nivel național de rețele FTTH și 5G.
Programul național în bandă largă France Très Haut Débit stabilește un obiectiv de acces rapid în bandă largă pentru toate gospodăriile până în 2022 și de fibră optică pentru toți până în 2025.
Autoritățile finlandeze sunt în favoarea unei rețele bazate pe concurență, bazate pe fibră optică, asistată de fonduri publice pentru zonele insuficient deservite și de consiliere pentru municipalitățile locale cu privire la modul de implementare a rețelelor în bandă largă.
Estonia a stabilit o acoperire de bază în bandă largă în întreaga țară. Agenda digitală estoniană stabilește obiective ambițioase pentru 2030.
O serie de inițiative politice care vizează acoperirea în bandă largă fixă și mobilă la nivel național sprijină obiectivele daneze în materie de bandă largă. Guvernul depune eforturi pentru a transforma Danemarca într-un lider digital prin crearea unei baze pentru ca...
Planul național de dezvoltare a rețelelor de foarte mare capacitate, aprobat în martie 2021, definește abordarea strategică a Republicii Cehe în ceea ce privește construcția VHCN.
Planul Ciprului în materie de bandă largă stabilește obiective strategice pentru perioada 2021-2025 și include intervenții legislative și de reglementare, precum și sprijin practic pentru dezvoltarea infrastructurii de bandă largă.
Planul național croat pentru dezvoltarea benzii largi 2021-2027 răspunde obiectivelor societății europene a gigabiților pentru 2025 și parțial obiectivelor digitale pentru 2030.
Planul național privind infrastructura de bandă largă pentru accesul de nouă generație „Bulgaria conectată” și politica privind comunicațiile electronice au fost actualizate și adoptate în august 2020.
Strategia Belgiei în materie de bandă largă este încorporată într-o strategie politică mai amplă „Belgia digitală”. Scopul planului național pentru banda largă fixă și mobilă este de a elimina zonele albe rămase în care serviciile de mare viteză nu sunt disponibile. Prin...
Strategia de bandă largă a Austriei se concentrează pe furnizarea la nivel național de conexiuni Gigabit (fixe și mobile) până în 2030.