Proceduri de consultare în domeniul telecomunicațiilor

Directiva-cadru privind comunicațiile electronice impune autorităților naționale de reglementare să desfășoare consultări la nivel național și la nivelul UE cu privire la proiectele de măsuri înainte de adoptare. Acestea ar trebui să notifice Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și autorităților de reglementare în domeniul telecomunicațiilor din alte țări ale UE măsurile pe care intenționează să le introducă pentru a rezolva problemele pieței. 

Aceste consultări ar trebui să includă definirea și analiza piețelor relevante, desemnarea operatorului (operatorilor) cu putere semnificativă pe piață și propunerea de impunere sau eliminare a măsurilor corective de reglementare pentru furnizorii de rețele sau servicii de telecomunicații.

Procedurile constau în următoarele etape:

1. În cazul în care Comisia consideră că un proiect de măsură notificat de o autoritate națională de reglementare contravine legislației comunitare sau creează un obstacol în calea pieței unice, aceasta inițiază un bilanț aprofundat cu o durată de până la trei luni.
2. În urma investigației aprofundate, în strânsă cooperare cu OAREC, Comisia poate:
   • să își retragă rezervele, în cazul în care îndoielile sale serioase nu mai sunt justificate;
   • emite o decizie de veto prin care solicită autorității naționale de reglementare să își retragă propunerile, atunci când un proiect de măsură notificat definește o piață relevantă sau desemnează/nu desemnează un operator cu putere semnificativă pe piață;
   • emite o recomandare prin care solicită autorității naționale de reglementare să modifice sau să retragă o măsură în cazul în care aceasta se referă la căile de atac; în cazul în care autoritatea decide să își continue propunerea și nu se conformează recomandării fără o justificare temeinică, Comisia poate lua în considerare luarea unor măsuri juridice suplimentare, inclusiv posibile proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Noile norme permit Comisiei să adopte măsuri suplimentare de armonizare sub formă de recomandări sau decizii obligatorii din punct de vedere juridic. Acest lucru este posibil dacă divergențele dintre abordările în materie de reglementare ale autorităților naționale de reglementare, inclusiv măsurile corective, persistă în întreaga UE pe termen lung, așa cum s-a întâmplat în cazul condițiilor de acces la rețelele în bandă largă și al tarifelor de terminare a apelurilor.