Întrebări frecvente generale
Inteligența artificială („IA”)promite beneficii enorme pentru economia și societatea noastră. Modelele de IA de uz general joacă un rol important în această privință, deoarece pot fi utilizate pentru o varietate de sarcini și, prin urmare, constituie baza pentru o serie de sisteme de IA din aval, utilizate în Europa și în întreaga lume.
Legea privind IA urmărește să asigure faptul că modelele de IA de uz general sunt sigure și de încredere.
Pentru a atinge acest obiectiv, este esențial ca furnizorii de modele de IA de uz general să asigure o bună înțelegere a modelelor lor de-a lungul întregului lanț valoric al IA, astfel încât să le permită furnizorilor din aval atât să integreze astfel de modele în sistemele de IA, cât și să își îndeplinească propriile obligații în temeiul Legii privind IA. Mai precis, astfel cum se explică mai detaliat mai jos, furnizorii de modele de IA de uz general trebuie să întocmească documentația tehnică a modelelor lor pentru a le pune la dispoziția furnizorilor din aval și pentru a furniza, la cerere, Oficiului pentru IA și autorităților naționale competente, să instituie o politică privind drepturile de autor și să publice un rezumat al conținutului formării. În plus, furnizorii de modele de IA de uz general care prezintă riscuri sistemice, ceea ce se poate întâmpla fie pentru că modelele sunt foarte capabile, fie pentru că au un impact semnificativ asupra pieței interne din alte motive, trebuie să notifice Comisiei modelele respective, să evalueze și să atenueze riscurile sistemice care decurg din modelele respective, inclusiv prin efectuarea de evaluări ale modelelor, raportarea incidentelor grave și asigurarea unei securități cibernetice adecvate a acestor modele.
În acest fel, Legea privind IA contribuie la o inovare sigură și de încredere în Uniunea Europeană.
Legea privind IA definește un model de IA de uz general ca fiind „un model de IA, inclusiv în cazul în care un astfel de model de IA este antrenat cu un volum mare de date utilizând autosupravegherea la scară largă, care prezintă o generalitate semnificativă și este capabil să îndeplinească în mod competent o gamă largă de sarcini distincte, indiferent de modul în care modelul este introdus pe piață și care poate fi integrat într-o varietate de sisteme sau aplicații din aval” [articolul 3 alineatul (63) din Legea privind IA].
Considerentele din Legea privind IA clarifică și mai mult ce modele ar trebui considerate ca prezentând o generalitate semnificativă și ca fiind capabile să îndeplinească o gamă largă de sarcini distincte.
În conformitate cu considerentul 98 din Legea privind IA, „în timp ce caracterul general al unui model ar putea fi determinat, printre altele, și de o serie de parametri, ar trebui să se considere că modelele cu cel puțin un miliard de parametri și antrenate cu o cantitate mare de date utilizând autosupravegherea la scară largă prezintă o generalitate semnificativă și îndeplinesc în mod competent o gamă largă de sarcini distincte.”
Considerentul 99 din Legea privind IA adaugă că „modelele de IA generative de mari dimensiuni sunt un exemplu tipic pentru un model de IA de uz general, având în vedere că permit generarea flexibilă de conținut, cum ar fi sub formă de text, audio, imagini sau video, care poate găzdui cu ușurință o gamă largă de sarcini distincte.”
Rețineți că generalitatea semnificativă și capacitatea de a efectua în mod competent o gamă largă de sarcini distincte pot fi realizate de modele într-o singură modalitate, cum ar fi text, audio, imagini sau video, dacă modalitatea este suficient de flexibilă. Acest lucru poate fi realizat, de asemenea, prin modele care au fost dezvoltate, reglate fin sau modificate în alt mod pentru a fi deosebit de bune la o anumită sarcină sau la un număr de sarcini într-un anumit domeniu.
Diferitele etape ale dezvoltării unui model nu constituie modele diferite.
Oficiul pentru IA intenționează să ofere clarificări suplimentare cu privire la ceea ce ar trebui considerat un model de IA de uz general, pe baza informațiilor furnizate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, care lucrează în prezent la un proiect de cercetare științifică care abordează această chestiune și altele.
Riscurile sistemice sunt riscuri de vătămare la scară largă din partea celor mai avansate modele (și anume, cele de ultimă generație) în orice moment dat sau din partea altor modele care au un impact echivalent [a se vedea articolul 3 alineatul (65) din Legea privind IA]. Astfel de riscuri se pot manifesta, de exemplu, prin reducerea barierelor din calea dezvoltării armelor chimice sau biologice sau prin probleme neintenționate de control asupra modelelor autonome de IA de uz general (considerentul 110 din Legea privind IA). Cele mai avansate modele la un moment dat pot prezenta riscuri sistemice, inclusiv riscuri noi, deoarece împing stadiul actual al tehnologiei. În același timp, unele modele sub pragul care reflectă stadiul actual al tehnologiei pot prezenta, de asemenea, riscuri sistemice, de exemplu prin acoperire, scalabilitate sau schele.
În consecință, Legea privind IA clasifică un model de IA de uz general ca model de IA de uz general cu risc sistemic dacă este unul dintre cele mai avansate modele la momentul respectiv sau dacă are un impact echivalent [articolul 51 alineatul (1) din Legea privind IA]. Modelele care sunt considerate modele de IA de uz general cu risc sistemic se pot schimba în timp, reflectând evoluția stadiului actual al tehnologiei și potențiala adaptare societală la modele din ce în ce mai avansate. În prezent, câteva întreprinderi dezvoltă modele de IA de uz general cu risc sistemic, deși acest lucru se poate schimba în viitor.
Pentru a surprinde cele mai avansate modele, și anume modelele care corespund sau depășesc capacitățile înregistrate în cele mai avansate modele până în prezent, Legea privind IA stabilește un prag de 10^25 de operațiuni cu virgulă mobilă (FLOP) utilizate pentru formarea modelului [articolul 51 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din Legea privind IA]. În prezent, se estimează că formarea unui model care atinge acest prag va costa zeci de milioane de euro (EpochAI, 2024). Oficiul pentru IA monitorizează în permanență evoluțiile tehnologice și industriale, iar Comisia poate actualiza pragul, prin adoptarea unui act delegat [articolul 51 alineatul (3) din Actul privind IA], pentru a se asigura că acesta continuă să identifice cele mai avansate modele pe măsură ce evoluează stadiul actual al tehnologiei. De exemplu, valoarea pragului în sine ar putea fi ajustată și/sau ar putea fi introduse praguri suplimentare.
Pentru a surprinde modelele cu un impact echivalent cu cel al celor mai avansate modele, Legea privind IA împuternicește Comisia să desemneze modele suplimentare ca prezentând un risc sistemic, pe baza unor criterii precum evaluările capacităților modelului, numărul de utilizatori, scalabilitatea sau accesul la instrumente [articolul 51 alineatul (1) litera (b) și anexa XIII la Legea privind IA].
Oficiul pentru IA intenționează să ofere clarificări suplimentare cu privire la modul în care modelele de IA de uz general vor fi clasificate ca modele de IA de uz general cu risc sistemic, pe baza informațiilor furnizate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, care lucrează în prezent la un proiect de cercetare științifică care abordează această chestiune și altele.
Normele Legii privind IA referitoare la modelele de IA de uz general se aplică furnizorilor care introduc astfel de modele pe piața Uniunii, indiferent dacă furnizorii respectivi sunt stabiliți sau se află în Uniune sau într-o țară terță [articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Legea privind IA].
Un furnizor al unui model de IA de uz general înseamnă o persoană fizică sau juridică, o autoritate publică, o agenție sau un alt organism care dezvoltă un model de IA de uz general sau care a dezvoltat un astfel de model și îl introduce pe piață, fie contra cost, fie gratuit sau gratuit [articolul 3 alineatul (3) din Legea privind IA].
Introducerea unui model pe piață înseamnă prima punere la dispoziție a modelului pe piața Uniunii [articolul 3 alineatul (9) din Legea privind IA], și anume furnizarea acestuia pentru distribuție sau utilizare pe piața Uniunii pentru prima dată în cursul unei activități comerciale, fie în schimbul unei plăți, fie gratuit [articolul 3 alineatul (10) din Legea privind IA]. Trebuie remarcat faptul că un model de IA de uz general este, de asemenea, considerat a fi introdus pe piață dacă furnizorul modelului respectiv integrează modelul în propriul său sistem de IA care este pus la dispoziție pe piață sau pus în funcțiune, cu excepția cazului în care modelul este (a) utilizat pentru procese pur interne care nu sunt esențiale pentru furnizarea unui produs sau a unui serviciu către terți, (b) drepturile persoanelor fizice nu sunt afectate și (c) modelul nu este un model de IA de uz general cu risc sistemic (considerentul 97 din Legea privind IA).
Furnizorii de modele de IA de uz general trebuie să documenteze informații tehnice cu privire la modelele lor cu scopul de a furniza aceste informații, la cerere, Oficiului pentru IA și autorităților naționale competente [articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Legea privind IA] și de a le pune la dispoziția furnizorilor din aval [articolul 53 alineatul (1) litera (b) din Legea privind IA]. De asemenea, acestea trebuie să instituie o politică pentru a respecta dreptul Uniunii privind dreptul de autor și drepturile conexe [articolul 53 alineatul (1) litera (c) din Legea privind IA] și să elaboreze și să pună la dispoziția publicului un rezumat suficient de detaliat cu privire la conținutul utilizat pentru formarea modelului [articolul 53 alineatul (1) litera (d) din Legea privind IA].
Codul de bune practici privind IA cu scop general ar trebui să ofere semnatarilor detalii suplimentare cu privire la modul de asigurare a respectării acestor obligații în secțiunile referitoare la transparență și la drepturile de autor (conduse de Grupul de lucru 1).
În temeiul Legii privind IA, furnizorii de modele de IA de uz general cu risc sistemic au obligații suplimentare. Acestea trebuie să evalueze și să atenueze riscurile sistemice, în special prin efectuarea de evaluări ale modelelor, prin urmărirea, documentarea și raportarea incidentelor grave și prin asigurarea unei protecții adecvate în materie de securitate cibernetică a modelului și a infrastructurii sale fizice (articolul 55 din Legea privind IA).
Codul de bune practici privind IA cu scop general ar trebui să ofere semnatarilor detalii suplimentare cu privire la modul de asigurare a respectării acestor obligații în secțiunile care se ocupă de evaluarea riscurilor sistemice, atenuarea riscurilor tehnice și atenuarea riscurilor de guvernanță (conduse de grupurile de lucru 2, 3 și, respectiv, 4).
Obligațiile furnizorilor de modele de IA de uz general se aplică de la 2 august 2025 [articolul 113 litera (b) din Legea privind IA], cu norme speciale pentru modelele de IA de uz general introduse pe piață înainte de data respectivă [articolul 111 alineatul (3) din Legea privind IA].
Obligațiilede a elabora și de a furniza documentație Oficiului pentru IA, autorităților naționale competente și furnizorilor din aval [articolul 53 alineatul (1) literele (a) și (b) din Legea privind IA] nu se aplică dacă modelul este eliberat în temeiul unei licențe gratuite și cu sursă deschisă, iar parametrii săi, inclusiv ponderile, informațiile privind arhitectura modelului și informațiile privind utilizarea modelului, sunt puse la dispoziția publicului [articolul 53 alineatul (2) din Legea privind IA]. Considerentele 102 și 103 din Legea privind IA clarifică și mai mult ceea ce constituie o licență gratuită și cu sursă deschisă, iar Oficiul pentru IA intenționează să ofere clarificări suplimentare cu privire la întrebările referitoare la modelele de IA de uz general cu sursă deschisă.
Derogarea nu se aplică modelelor de IA de uz general cu risc sistemic. După lansarea modelului cu sursă deschisă, măsurile necesare pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la articolul 55 pot fi mai dificil de pus în aplicare (considerentul 112 din Legea privind IA). În consecință, furnizorii de modele de IA de uz general cu risc sistemic ar putea fi nevoiți să evalueze și să atenueze riscurile sistemice înainte de a-și lansa modelele ca sursă deschisă.
The General-Purpose AI Code of Practice should provide signatories with further detail on how to comply with the obligations in Articles 53 and 55 in relation to the different ways of releasing general-purpose AI models, including open-sourcing.
O întrebare importantă, dar dificilă, care stă la baza procesului de elaborare a Codului de bune practici este aceea de a găsi un echilibru între urmărirea beneficiilor și atenuarea riscurilor generate de externalizarea deschisă a modelelor avansate de IA de uz general: modelele avansate de IA de uz general cu sursă deschisă pot, într-adevăr, să genereze beneficii societale semnificative, inclusiv prin promovarea cercetării în domeniul siguranței IA; în același timp, atunci când astfel de modele sunt din surse deschise, măsurile de atenuare a riscurilor sunt eludate sau eliminate mai ușor.
Articolul 2 alineatul (8) din Legea privind IA prevede că, în general, Legea privind IA „nu se aplică niciunei activități de cercetare, testare sau dezvoltare în ceea ce privește sistemele de IA sau modelele de IA înainte de a fi introduse pe piață sau puse în funcțiune.”
În același timp, anumite obligații pentru furnizorii de modele de IA de uz general (cu și fără risc sistemic) se referă în mod explicit sau implicit la faza de dezvoltare a modelelor destinate introducerii pe piață, dar înainte de aceasta. Acesta este cazul, de exemplu, al obligațiilor furnizorilor de a notifica Comisiei faptul că modelul lor de IA de uz general îndeplinește sau va îndeplini pragul de calcul pentru formare (articolele 51 și 52 din Legea privind IA), de a documenta informații cu privire la formare și testare (articolul 53 din Legea privind IA) și de a evalua și atenua riscul sistemic (articolul 55 din Legea privind IA). În special, articolul 55 alineatul (1) litera (b) din Legea privind IA prevede în mod explicit că „furnizorii de modele de IA de uz general cu risc sistemic evaluează și atenuează posibilele riscuri sistemice la nivelul Uniunii, inclusiv sursele acestora, care pot decurge din dezvoltarea (...) unor modele de IA de uz general cu risc sistemic.”
Oficiul pentru IA se așteaptă ca discuțiile cu furnizorii de modele de IA de uz general cu risc sistemic să înceapă la începutul fazei de dezvoltare. Acest lucru este în concordanță cu obligația furnizorilor de modele de IA de uz general care îndeplinesc pragul de calcul pentru formare prevăzut la articolul 51 alineatul (2) din Legea privind IA de a „notifica Comisia fără întârziere și, în orice caz, în termen de două săptămâni de la îndeplinirea cerinței respective sau de la data la care se află că aceasta va fi îndeplinită” [articolul 52 alineatul (1) din Legea privind IA]. Într-adevăr, formarea modelelor de IA de uz general necesită o planificare considerabilă, care include alocarea inițială a resurselor de calcul, iar furnizorii de modele de IA de uz general sunt, prin urmare, în măsură să știe dacă modelul lor va atinge pragul de calcul de formare înainte de finalizarea formării (considerentul 112 din Legea privind IA).
Oficiul pentru IA intenționează să ofere clarificări suplimentare cu privire la această chestiune.
Modelele de IA de uzgeneral pot fi modificate sau ajustate în continuare în modele noi (considerentul 97 din Legea privind IA). În consecință, entitățile din aval care ajustează sau modifică în alt mod un model existent de IA de uz general pot deveni furnizori de noi modele. Circumstanțele specifice în care o entitate din aval devine furnizor al unui nou model reprezintă o chestiune dificilă, cu implicații economice potențial mari, deoarece multe organizații și persoane fizice perfecționează sau modifică în alt mod modelele de IA de uz general dezvoltate de o altă entitate.
În cazul unei modificări sau ajustări a unui model de IA de uz general existent, obligațiile furnizorilor de modele de IA de uz general prevăzute la articolul 53 din Legea privind IA ar trebui să se limiteze la modificarea sau ajustarea, de exemplu, prin completarea documentației tehnice deja existente cu informații privind modificările (considerentul 109). Obligațiile furnizorilor de modele de IA de uz general cu risc sistemic prevăzute la articolul 55 din Legea privind IA ar trebui să se aplice numai în cazuri specificate în mod clar. Oficiul pentru IA intenționează să ofere clarificări suplimentare cu privire la această chestiune.
Indiferent dacă o entitate din aval care încorporează un model de IA de uz general într-un sistem de IA este considerată a fi un furnizor al modelului de IA de uz general, entitatea respectivă trebuie să respecte cerințele și obligațiile relevante ale Legii privind IA pentru sistemele de IA.
În temeiul articolului 56 din Legea privind IA, Codul de bune practici privind IA de uz general ar trebui să detalieze modul în care furnizorii de modele de IA de uz general și de modele de IA de uz general cu risc sistemic își pot respecta obligațiile care le revin în temeiul Legii privind IA. Oficiul pentru IA facilitează elaborarea acestui cod de bune practici, cu patru grupuri de lucru prezidate de experți independenți și care implică aproape 1 000 de părți interesate, reprezentanți ai statelor membre ale UE, precum și observatori europeni și internaționali.
Mai precis, Codul de bune practici ar trebui să detalieze cel puțin modul în care furnizorii de modele de IA de uz general pot respecta obligațiile prevăzute la articolele 53 și 55 din Legea privind IA. Aceasta înseamnă că este de așteptat ca Codul de bune practici să aibă două părți: una care se aplică furnizorilor tuturor modelelor de IA de uz general (articolul 53) și una care se aplică numai furnizorilor de modele de IA de uz general cu risc sistemic (articolul 55).
Codul de bune practici nu ar trebui să abordeze, printre altele, următoarele aspecte: definirea conceptelor și definițiilor-cheie din Legea privind IA (cum ar fi „modelul de IA de uz general”), actualizarea criteriilor sau a pragurilor pentru clasificarea unui model de IA de uz general ca model de IA de uz general cu risc sistemic (articolul 51), subliniind modul în care Oficiul pentru IA va asigura respectarea obligațiilor pentru furnizorii de modele de IA de uz general (capitolul IX secțiunea 5) și întrebări privind amenzile, sancțiunile și răspunderea.
În schimb, aceste aspecte pot fi abordate prin alte mijloace (decizii, acte delegate, acte de punere în aplicare, comunicări suplimentare din partea Oficiului pentru IA etc.).
Cu toate acestea, Codul de bune practici poate include angajamente din partea furnizorilor de modele de IA de uz general care semnează codul de a documenta și raporta informații suplimentare, precum și de a implica Oficiul pentru IA și părțile terțe pe parcursul întregului ciclu de viață al modelului, în măsura în care acest lucru este considerat necesar pentru ca furnizorii să își respecte efectiv obligațiile care le revin în temeiul Legii privind IA.
Legea privind IA face distincție între sistemele de IA și modelele de IA, impunând cerințe pentru anumite sisteme de IA (capitolele II-IV) și obligații pentru furnizorii de modele de IA de uz general (capitolul V). În timp ce dispozițiile Legii privind IA referitoare la sistemele de IA depind de contextul utilizării sistemului, dispozițiile Legii privind IA referitoare la modelele de IA de uz general se aplică modelului în sine, indiferent de ceea ce este sau va fi utilizarea sa finală. Codul de bune practici ar trebui să se refere numai la obligațiile prevăzute în Legea privind IA pentru furnizorii de modele de IA de uz general.
Cu toate acestea, există interacțiuni între cele două seturi de norme, deoarece modelele de IA de uz general sunt, de regulă, integrate în sistemele de IA și fac parte din acestea. În cazul în care un furnizor al unui model de IA de uz general integrează modelul respectiv într-un sistem de IA, furnizorul respectiv trebuie să respecte obligațiile furnizorilor de modele de IA de uz general și, în cazul în care sistemul de IA intră în domeniul de aplicare al Legii privind IA, cerințele pentru sistemele de IA. În cazul în care un furnizor din aval integrează un model de IA de uz general într-un sistem de IA, furnizorul modelului de IA de uz general trebuie să coopereze cu furnizorul din aval al sistemului de IA pentru a se asigura că acesta din urmă își poate respecta obligațiile care îi revin în temeiul Legii privind IA dacă sistemul de IA intră în domeniul de aplicare al Legii privind IA (de exemplu, prin furnizarea anumitor informații furnizorului din aval).
Având în vedere aceste interacțiuni între modele și sisteme, precum și între obligațiile și cerințele pentru fiecare, o chestiune importantă care stă la baza Codului de bune practici se referă la măsurile care sunt adecvate la nivelul modelului și care trebuie luate în schimb la nivelul sistemului.
Codul de bune practici ar trebui să își stabilească obiectivele, angajamentele, măsurile și, după caz, indicatorii-cheie de performanță (ICP) pentru a măsura gradul de realizare a obiectivelor sale. Angajamentele, măsurile și indicatorii-cheie de performanță legați de obligațiile aplicabile furnizorilor tuturor modelelor de IA de uz general ar trebui să țină seama în mod corespunzător de dimensiunea furnizorului și să permită modalități simplificate de conformitate pentru IMM-uri, inclusiv pentru întreprinderile nou-înființate, care nu ar trebui să reprezinte un cost excesiv și să nu descurajeze utilizarea unor astfel de modele (considerentul 109 din Legea privind IA). În plus, angajamentele de raportare legate de obligațiile aplicabile furnizorilor de modele de IA de uz general cu risc sistemic ar trebui să reflecte diferențele de dimensiune și capacitate dintre diferiți furnizori [articolul 56 alineatul (5) din Legea privind IA], asigurându-se, în același timp, că acestea sunt proporționale cu riscurile [articolul 56 alineatul (2) litera (d) din Legea privind IA].
După publicarea celui de-al treilea proiect al Codului de bune practici, se preconizează că va mai avea loc o rundă de redactare în lunile următoare. Treisprezece președinți și vicepreședinți, proveniți din medii diverse din domeniul informaticii, al guvernanței IA și al dreptului, sunt responsabili de sintetizarea contribuțiilor în urma unei consultări cu mai multe părți interesate și a discuțiilor cu plenul Codului de bune practici, alcătuit din aproximativ 1 000 de părți interesate. Acest proces iterativ va conduce la un cod final de bune practici care ar trebui să reflecte diferitele contribuții, asigurând în același timp o reflecție adecvată asupra modului de respectare a Legii privind IA.
În temeiul articolului 56 alineatul (9), „codurile de practică trebuie să fie pregătite cel târziu până la 2 mai 2025”, pentru a oferi furnizorilor suficient timp înainte ca normele GPAI să devină aplicabile la 2 august 2025.
După finalizarea codului, „Oficiul pentru IA și comitetul evaluează dacă codurile de bune practici acoperă obligațiile prevăzute la articolele 53 și 55 (...). Statele membre publică evaluarea caracterului adecvat al codurilor de bune practici. Comisia poate, prin intermediul unui act de punere în aplicare, să aprobe un cod de bune practici și să îi confere o valabilitate generală în Uniune.” [articolul 56 alineatul (6) din Legea privind IA].
Dacă este aprobat prin intermediul unui act de punere în aplicare, Codul de bune practici obține valabilitate generală, ceea ce înseamnă că aderarea la Codul de bune practici devine un mijloc de a demonstra conformitatea cu Legea privind IA, fără a oferi o prezumție de conformitate cu Legea privind IA. Furnizorii pot demonstra, de asemenea, conformitatea cu Legea privind IA în alte moduri. În acest caz, furnizorii ar trebui să adopte măsuri adecvate, eficace și proporționale pentru a asigura respectarea obligațiilor care le revin în temeiul Legii privind IA, măsuri care pot include raportarea către Oficiul pentru IA.
Pe baza Legii privind IA, efectele juridice suplimentare ale Codului de bune practici sunt că Oficiul pentru IA poate lua în considerare aderarea unui furnizor la Codul de bune practici atunci când monitorizează punerea sa efectivă în aplicare și respectarea Legii privind IA [articolul 89 alineatul (1) din Legea privind IA] și poate ține seama în mod favorabil de angajamentele asumate în Codul de bune practici atunci când stabilește cuantumul amenzilor în funcție de circumstanțele specifice [articolul 101 alineatul (1) din Legea privind IA].
În cele din urmă, „În cazul în care, până la 2 august 2025, un cod de bune practici nu poate fi finalizat sau în cazul în care Oficiul pentru IA consideră că acesta nu este adecvat în urma evaluării sale în temeiul alineatului (6) de la prezentul articol, Comisia poate prevedea, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme comune pentru punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute la articolele 53 și 55, inclusiv a aspectelor prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol.” [articolul 56 alineatul (9) din Legea privind IA].
În temeiul articolului 56 alineatul (8) din Legea privind IA, „Oficiul pentru IA încurajează și facilitează, de asemenea, după caz, revizuirea și adaptarea codurilor de practică, în special având în vedere standardele emergente”. Al treilea proiect al Codului de bune practici include un mecanism sugerat pentru revizuirea și actualizarea acestuia.
Oficiul pentru IA va supraveghea și va asigura respectarea obligațiilor prevăzute în Legea privind IA pentru furnizorii de modele de IA de uz general (articolul 88 din Legea privind IA) și, în mod excepțional, a obligațiilor pentru furnizorii de sisteme de IA bazate pe modele de IA de uz general, dacă furnizorul modelului și al sistemului sunt aceiași [articolul 75 alineatul (1) din Legea privind IA]. Oficiul pentru IA va sprijini autoritățile relevante de supraveghere a pieței din statele membre în asigurarea respectării cerințelor pentru sistemele de IA [articolul 75 alineatele (2) și (3) din Legea privind IA], printre alte sarcini. Asigurarea respectării normelor de către Oficiul pentru IA se bazează pe competențele care îi sunt conferite prin Legea privind IA, și anume competența de a solicita informații (articolul 91 din Legea privind IA), de a efectua evaluări ale modelelor de IA de uz general (articolul 92 din Legea privind IA), de a solicita măsuri din partea furnizorilor, inclusiv de a pune în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor și de a rechema modelul de pe piață (articolul 93 din Legea privind IA), precum și de a impune amenzi de până la 3 % din cifra de afaceri anuală globală sau de 15 milioane EUR, luându-se în considerare valoarea cea mai mare (articolul 101 din Legea privind IA).
Related content
Primul Cod de bune practici privind IA de uz general va detalia normele Legii privind IA pentru furnizorii de modele de IA de uz general și de modele de IA de uz general cu riscuri sistemice.