Declinarea responsabilității: opiniile prezentate în prezentul raport faptic de sinteză nu sunt opiniile Comisiei Europene, ci ale părților interesate care au participat la această consultare publică deschisă. În niciun caz nu poate fi considerat ca reprezentând poziția oficială a Comisiei sau a serviciilor acesteia.
Obiectivele consultării
Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiei în bandă largă urmărește să faciliteze și să stimuleze introducerea rețelelor de comunicații electronice de mare viteză prin reducerea costurilor de instalare cu un set de măsuri armonizate. Răspunsurile la consultarea publică completează și actualizează dovezile colectate până în prezent de Comisie, inclusiv raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă și monitorizarea continuă a punerii sale în aplicare în statele membre, precum și evoluțiile tehnologice și ale pieței care au avut loc de la adoptarea sa.
Revizuirea Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (denumită în continuare „directiva”) face parte din acțiunile anunțate în Comunicarea intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” [COM (2020) 67 final] și este esențială pentru atingerea obiectivelor în materie de conectivitate stabilite de Comisie în Comunicarea privind o societate a gigabiților [COM (2016) 587 final] în Europa, precum și a obiectivelor și țintelor adoptate de „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” [COM (2021) 118 final].
Consultarea publică a avut drept obiective colectarea de opinii cu privire la:
- evaluarea funcționării generale a directivei
- posibile adaptări la evoluțiile tehnologice, ale pieței și în materie de reglementare, precum și alte îmbunătățiri în vederea promovării unei implementări mai eficiente și mai rapide a rețelelor durabile de foarte mare capacitate (VHCN), inclusiv a rețelelor de fibră optică și 5G
- necesitatea alinierii la Codul european al comunicațiilor electronice (CECE)
- modul în care instrumentul revizuit ar putea contribui la sustenabilitatea sectorului comunicațiilor electronice, în conformitate cu „Pactul verde european” [COM (2019) 640]
- posibila reducere a sarcinii administrative și potențialul de simplificare.
Cine a răspuns la consultare?
Din 96 de respondenți din 25 de țări (22 state membre, Regatul Unit, Norvegia și China), 36 au fost întreprinderi/organizații profesionale (dintre care operatori de rețele de comunicații electronice, operatori ai altor tipuri de rețele, operatori de infrastructuri fizice destinate să găzduiască rețele de comunicații electronice, furnizori de echipamente de comunicații electronice și servicii conexe), 23 asociații de întreprinderi (majoritatea provenind de la operatori de rețele de comunicații electronice), 23 autorități publice [locale, regionale și naționale, inclusiv autorități naționale de reglementare („ANR”), șase cetățeni ai UE, două ONG-uri, un sindicat și cinci alții (de exemplu, birouri cu competențe în materie de bandă largă, părți interesate cu interes general etc.). Patru întreprinderi/organizații de întreprinderi care au răspuns sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din Germania (2), Slovenia (1) și Suedia (1).
Figura 1: Distribuirea răspunsurilor la consultarea publică în funcție de tipul de respondent.
Figura 2. Distribuția răspunsurilor pe țări.
Profilurile respondenților reflectă caracterul autoselecționat al consultărilor publice și solicită prudență atunci când se interpretează rezultatele, deoarece acestea nu pot fi considerate drept un eșantion reprezentativ al tuturor părților interesate europene sau al tuturor părților interesate din cadrul unei categorii de părți interesate, iar observațiile acestora nu au aceeași pondere (de exemplu, asociațiile europene care reprezintă mai mulți operatori de comunicații electronice din diferite state membre comparativ cu opiniile individuale). În timp ce trei autorități naționale de reglementare au participat la această consultare publică, Consiliul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a emis un aviz separat care acoperă, în general, aceleași aspecte.
Constatări preliminare
În medie, secțiunile au avut o participare activă de peste 70 % (cu excepția cazului în care se specifică altfel, „respondenți” înseamnă cei care au răspuns efectiv la întrebarea/întrebările specifică/specifice, având în vedere că respondenții erau liberi să nu răspundă la toate întrebările sau întrebările secundare, în funcție de cunoștințele lor sau de interesul lor specific). Fără a aduce atingere analizei aprofundate a răspunsurilor, putem observa următoarele tendințe generale.
Factori determinanți pentru instalarea eficientă și în timp util a rețelelor de comunicații electronice
Majoritatea respondenților indică faptul că următoarele aspecte au un impact semnificativ asupra instalării eficiente și în timp util a rețelelor de comunicații electronice: procedurile de acordare a autorizațiilor (84 %) și taxele de acordare a autorizațiilor (54 %); accesul la infrastructura fizică existentă a rețelelor de comunicații electronice (77 %), la infrastructura fizică existentă a rețelelor de alimentare cu energie electrică (56 %) sau la alte elemente și infrastructuri adecvate pentru instalarea elementelor de rețea (55 %); coordonarea lucrărilor de construcții civile și a altor coinvestiții sau mecanisme comune de implementare (62 %); precum și informații despre infrastructura fizică existentă (79 %), despre alte elemente și instalații adecvate pentru instalarea elementelor de rețea (71 %) sau despre lucrările de construcții civile în curs sau planificate (68 %) și accesul la infrastructura fizică interioară (69 %) [opțiunea de răspuns „Accesul la infrastructurile fizice existente ale altor rețele de aprovizionare (de exemplu, apă, căldură, alimentare cu gaze, canalizare)” a fost considerată un aspect care influențează instalarea eficientă și în timp util a rețelelor de comunicații electronice de către mai puțin de jumătate dintre respondenți].
Funcționarea generală a directivei
36 % dintre respondenți (dintre care 29 % sunt reprezentanți ai asociațiilor profesionale, 25 % dintre operatorii de rețele de comunicații electronice și 36 % dintre autoritățile publice) consideră că directiva este coerentă cu cadrul de reglementare a comunicațiilor electronice din 2009 și 30 % cu Codul european al comunicațiilor electronice (dintre care 13 % sunt reprezentanți ai asociațiilor profesionale, 29 % dintre operatorii de rețele de comunicații electronice și 42 % dintre autoritățile publice). 45 % dintre respondenți confirmă valoarea adăugată la nivelul UE a armonizării aduse de directivă prin previzibilitate în materie de reglementare și securitate juridică, 29 % prin proceduri administrative simple și eficiente, 24 % prin facilitarea desfășurării de activități comerciale în întreaga UE și 23 % prin economii de scară pentru întreprinderile cu operatori care își desfășoară activitatea în mai multe țări ale UE (figura 3).
Figura 3. Valoarea adăugată europeană a armonizării aduse de directivă prin diverși factori.
În ceea ce privește obiectivele generale ale directivei, 20 % dintre respondenți consideră că directiva este eficace în facilitarea introducerii rețelelor de comunicații electronice de mare viteză la costuri mai mici, în timp ce 26 % rămân neutre, iar 43 % consideră că directiva nu este suficient de eficace. În ceea ce privește obiectivele sale operaționale, 19 % dintre respondenți consideră că directiva este eficace în ceea ce privește consolidarea coordonării lucrărilor de construcții civile și 11 % în ceea ce privește reducerea timpului și a costurilor de acordare a autorizațiilor, față de 48 % și, respectiv, 51 % care o consideră ineficientă. Motivele invocate sunt, de exemplu, obstacolele persistente în calea introducerii rețelelor, lipsa unor proceduri administrative uniforme și digitalizate și a coordonării între diferitele administrații publice sau punctul de informare unic insuficient de eficace. 34 % dintre respondenți consideră că directiva a facilitat și a stimulat introducerea rețelelor de comunicații electronice datorită accesului la infrastructura fizică existentă și măsurilor de transparență aferente, 28 % ca urmare a coordonării lucrărilor de construcții civile și a măsurilor de transparență aferente, 29 % ca urmare a accesului la infrastructura fizică interioară și a măsurilor de acces aferente, 28 % datorită organismelor competente și altor dispoziții orizontale și 25 % datorită procedurilor de acordare a autorizațiilor.
Accesul și disponibilitatea infrastructurii fizice și coordonarea lucrărilor de construcții civile
În ceea ce privește amploarea pe care o reprezintă costurile legate de infrastructura fizică în raport cu costurile totale de instalare a rețelelor fixe și mobile/fără fir, doar mai puțin de 40 % (fixe) și 20 % (mobile/wireless) din totalul participanților la consultarea publică furnizează estimările aferente (marea majoritate au fost întreprinderi/organizații profesionale sau asociații de întreprinderi reprezentând operatori de rețele de comunicații electronice). Aproximativ trei sferturi dintre respondenți consideră că astfel de costuri depășesc 60 % în cazul rețelelor fixe și peste 40 % în cazul rețelelor mobile/fără fir (figura 4).
Figura 4: Procentul pe care îl reprezintă costurile legate de infrastructura fizică în raport cu costurile totale de instalare a rețelelor fixe și mobile/fără fir.
43 % dintre respondenți consideră că obligațiile de a da curs cererilor rezonabile de acces, în termeni și condiții echitabile și rezonabile, inclusiv stabilirea prețurilor, la infrastructura fizică deținută de operatorii de rețele de comunicații electronice sunt adecvate pentru a asigura accesul efectiv și proporțional la diferite tipuri de infrastructură fizică existentă, în timp ce 41 % dintre respondenți consideră că acestea sunt adecvate pentru accesul la infrastructura fizică deținută de operatorii de rețele, altele decât rețelele de comunicații electronice. 48 % dintre respondenți consideră că principiul „termenilor și condițiilor echitabile și rezonabile” pentru accesul la infrastructura fizică prevăzut la articolul 3 din directivă nu a fost aplicat în mod eficace (în ceea ce privește rezultatul), iar 46 % nu a fost aplicat în mod eficient (în ceea ce privește timpul necesar) de către entitățile de soluționare a litigiilor.
În ceea ce privește accesul la infrastructura fizică existentă, respondenții consideră că lipsa disponibilității unei infrastructuri fizice adecvate (76 %), lipsa de informații privind infrastructura fizică existentă (59 %), dificultatea de a conveni asupra termenilor și condițiilor de acces cu proprietarii infrastructurii fizice (58 %) și procesul lent/ineficace de soluționare a litigiilor (54 %) au condus la o implementare a rețelei mai costisitoare sau mai lungă. Punctele de vedere ale principalelor categorii de părți interesate sunt prezentate în figura 5.
Figura 5: Factori care au condus la o implementare a rețelei mai costisitoare sau mai lungă în ceea ce privește accesul la infrastructura fizică existentă.
67 % dintre respondenți indică faptul că dispozițiile actuale privind infrastructura fizică interioară pregătită pentru rețelele de mare viteză, astfel cum sunt prevăzute în directivă, au avut cel puțin o anumită relevanță în facilitarea instalării rețelelor de comunicații electronice.
Peste două treimi dintre respondenți consideră că coordonarea lucrărilor de construcții civile între rețelele de comunicații electronice (71 %) sau cu rețelele de transport (inclusiv căi ferate, drumuri, porturi și aeroporturi) (68 %) și rețelele de energie electrică (inclusiv iluminatul public) (67 %) ar avea un anumit grad de relevanță pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice, în timp ce mai mult de jumătate dintre respondenți au indicat, de asemenea, rețele de gaze, apă și încălzire.
Figura 6 Relevanța coordonării lucrărilor de construcții civile între rețelele de comunicații electronice și alte tipuri de rețele.
Măsuri de transparență
În ceea ce privește informațiile minime privind infrastructura fizică care ar trebui să fie puse la dispoziția operatorilor care doresc să instaleze rețele de comunicații electronice dincolo de cele specificate la articolul 4 alineatul (1) din directivă, 74 % dintre respondenți indică localizarea și/sau ruta georeferențiată, iar 40 % dintre respondenți indică capacitatea totală și neutilizată pentru găzduirea elementelor de rețea (de exemplu, numărul de conducte, m² de spațiu disponibil).
66 % și, respectiv, 22 % dintre respondenți indică un registru unic de informații (alimentat de operatorii de rețea și de organismele publice) și, respectiv, o federare a registrelor de informații existente (ale diferiților operatori de rețea și/sau organisme publice) ca fiind cele mai bune mecanisme de asigurare a celui mai adecvat și eficient acces la informațiile relevante privind infrastructura fizică existentă și lucrările de construcții civile planificate.
Peste 60 % dintre respondenți consideră că informațiile furnizate în figura 7 sunt relevante pentru facilitarea implementării rețelei în cazul în care informațiile au fost actualizate în mod constant prin intermediul punctului de informare unic.
Figura 7: Relevanța disponibilității informațiilor actualizate în mod constant prin intermediul punctelor de informare unice pentru a facilita implementarea rețelei.
Procedurile de acordare de autorizații
În ceea ce privește factorii care au un impact negativ asupra complexității și duratei procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru instalarea sau modernizarea rețelelor de comunicații electronice, peste trei sferturi dintre respondenți indică lipsa de coordonare între diferitele autorități competente pentru acordarea autorizațiilor (80 %), multitudinea de autorizații necesare pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice (79 %), lipsa mijloacelor/procedurilor electronice pentru cererile de autorizare și nerespectarea termenului de acordare a tuturor autorizațiilor legate de instalarea rețelelor de comunicații electronice, inclusiv a celor pentru drepturile de trecere (75 %).
În ceea ce privește posibilele măsuri de simplificare a procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru introducerea rețelelor de comunicații electronice, respondenții indică (a se vedea figura 8): disponibilitatea unei proceduri integrate de acordare a autorizațiilor care să cuprindă toate procedurile diferite ale fiecărei autorități competente implicate și posibilitatea de a depune cereri de autorizare prin mijloace electronice (93 %); un punct unic de intrare (ghișeu unic), care acționează ca intermediar, direcționând cererile de autorizații către orice autoritate competentă (națională, regională sau locală) (89 %); coordonarea și monitorizarea de către un singur organism (sau grup de organisme) a procedurilor de acordare de autorizații de către toate autoritățile responsabile (62 %); armonizarea procedurilor de autorizare la nivelul statelor membre (75 %) sau la nivelul UE (59 %) și centralizarea competențelor pentru toate permisele într-o singură autoritate din statul membru (58 %).
Figura 8: Posibile măsuri de raționalizare a procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru implementarea rețelelor de comunicații electronice.
Impactul rețelelor de comunicații electronice asupra mediului
Respondenții recunosc că instalarea rețelelor fixe (37 %), funcționarea rețelelor fixe (35 %), instalarea rețelelor mobile/fără fir (31 %) și funcționarea rețelelor mobile/fără fir (40 %) ar putea avea un impact negativ moderat sau mai semnificativ asupra mediului, în special din cauza emisiilor de CO2 și a altor gaze cu efect de seră.
72 % dintre respondenți consideră că fabricarea echipamentelor, a materialelor utilizate și a logisticii ar contribui la impactul asupra mediului care rezultă din instalarea rețelelor de comunicații electronice, în timp ce 58 % și 56 % au indicat că tehnicile de instalare (de exemplu, tipul de șantaj) și tipul de rețele (de exemplu, fixe sau fără fir/mobile) sunt factori care contribuie.
Guvernanță, punere în aplicare și instrument juridic
În general, în timp ce o minoritate a operatorilor de rețele de comunicații electronice consideră că sistemul de soluționare a litigiilor este eficace, opinia autorităților publice este, în general, mult mai pozitivă.
Mai mult de jumătate (53 %) dintre respondenți sunt de acord că stabilirea de norme privind repartizarea costurilor (în cazul coordonării lucrărilor de construcții civile) ar garanta un proces satisfăcător de soluționare a litigiilor (53 % dintre asociațiile de întreprinderi, 39 % dintre întreprinderi/organizații de afaceri și 37 % dintre autoritățile publice), în timp ce 44 % consideră că acest lucru ar fi asigurat prin impunerea de sancțiuni entității de soluționare a litigiilor în cazul în care soluționarea nu este emisă în termenul stabilit (35 % dintre asociațiile de întreprinderi, 46 % dintre întreprinderi/organizații de afaceri și doar 6 % dintre autoritățile publice care au răspuns la întrebarea relevantă).
47 % dintre respondenți consideră adecvată alegerea unei directive ca instrument juridic de reglementare a măsurilor de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice, în timp ce 26 % dintre respondenți consideră că aceasta este inadecvată (dintre care 85 % erau operatori de rețea/asociații și 5 % autorități publice). Pentru revizuire, 47 % dintre respondenți sunt în favoarea utilizării unei directive cu o armonizare minimă (similară cu directiva actuală); 39 % din utilizarea unui regulament ca instrument juridic și 25 % din utilizarea unei directive cu o armonizare maximă.
Următoarele etape
Comisia va efectua o analiză mai aprofundată a răspunsurilor. Evaluarea răspunsurilor, împreună cu contribuțiile suplimentare primite din partea altor activități și surse de consultare, va contribui la evaluarea punerii în aplicare a directivei și la pregătirea evaluării impactului și a propunerii legislative revizuite.
Raport de sinteză faptic – Contribuții la consultare
Consultați contribuțiile individuale ale respondenților pe tema „Exprimați-vă părerea” și descărcați contribuții suplimentare din partea Bundesregierung (.pdf), ECTA (.pdf) și CETIN (.pdf).