Recomandarea privind accesul de nouă generație (NGA) (2010) și Recomandarea privind nediscriminarea și metodologia de stabilire a costurilor (2013) au oferit orientări autorităților de reglementare (ANR), cu scopul de a promova coerența în ceea ce privește obligațiile impuse operatorilor care dețin o putere semnificativă pe piață (PSP) pe o piață de bandă largă.
Studiul raportează abordările în materie de reglementare care au fost utilizate de autoritățile naționale de reglementare (ANR) în domeniile vizate de recomandările existente, de Recomandarea privind accesul de nouă generație (NGA) (2010) și de Recomandarea privind nediscriminarea și metodologia de stabilire a costurilor (2013) și analizează modul în care orientările actuale ar putea fi adaptate și/sau actualizate în lumina schimbărilor de reglementare, tehnologice și economice care au avut loc în ultimii ani. În special, Codul european al comunicațiilor electronice (CECE), adoptat în decembrie 2018 și intrat în vigoare în decembrie 2020, introduce modificări importante în domeniul reglementării accesului, cu scopul de a stimula investițiile în rețele de foarte mare capacitate, protejând în același timp concurența, în beneficiul consumatorilor.
Studiul, care se bazează pe sondaje ale autorităților naționale de reglementare și ale operatorilor de rețele din UE, pe interviuri, studii de caz, cercetări documentare și ateliere cu autoritățile naționale de reglementare și cu părțile interesate, se axează pe șase domenii-cheie: obligațiile de control al prețurilor, inclusiv flexibilitatea prețurilor pentru produsele NGA; obligațiile de nediscriminare; accesul la infrastructurile de inginerie civilă; migrarea de la cupru la fibră optică, abordarea către acordurile de cooperare, o inițiativă comercială și diferențierea geografică a măsurilor corective.
Realizări
Rezultatele studiului sugerează că multe aspecte ale actualelor recomandări privind accesul rămân adecvate scopului, dar că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare. Studiul a condus la recomandări cu privire la o serie de aspecte, inclusiv, dar fără a se limita la:
- utilizarea flexibilității tarifare în ansamblu;
- „ancora de cupru”;
- testul de reproductibilitate economică (ERT);
- reduceri de volum și stabilirea prețurilor pe termen lung;
- flexibilitate și măsuri de protejare a concurenței bazate pe instalații;
- intervalul de preț;
- tarifarea infrastructurii de construcții civile cu putere semnificativă pe piață;
- calcularea primei de risc de acces de generație următoare/VHCN;
- alegerea între echivalența aportului (EoI) și echivalența ieșirii (EoO);
- testul de repetabilitate tehnică (TRT);
- abordarea asimetriei informațiilor;
- accesul efectiv la conductele moștenite;
- îmbunătățirea calității bazelor de date și a proceselor de comandă;
- alinierea recomandării ulterioare la Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (BCRD);
- condițiile care justifică o revizuire în afara ciclului a obligațiilor PSP;
- Implicarea ANR în formarea de acorduri de cooperare;
- definirea pieței diferențiată geografic în raport cu măsurile corective diferențiate;
- perioada de preaviz recomandată pentru migrarea la fibre;
- posibila abatere de la principiul orientării în funcție de costuri pentru serviciile tradiționale în contextul migrării către rețelele pe bază de fibră optică;
- și măsura în care ANR-urile ar trebui să supravegheze procesul de migrare.
Istoricul cauzei
Acest studiu constituie una dintre contribuțiile care sprijină DG Connect în revizuirea a două recomandări emise de Comisie la începutul anilor 2010, în domeniul recomandărilor privind accesul la telecomunicații. Informațiile și opiniile prezentate în acest studiu sunt cele ale autorilor și nu reflectă neapărat opinia oficială a Comisiei Europene.