Opiniile participanților au fost colectate în cadrul atelierului participativ online din 27 ianuarie 2021, organizat ca parte a activităților de consultare prevăzute pentru revizuirea Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (BCRD). Observațiile primite astfel de la părțile interesate în timpul atelierului, precum și feedbackul primit în urma consultării publice și a altor activități de consultare vor contribui la evaluarea Comisiei, la evaluarea impactului și la noua propunere legislativă. Prezentul raport nu reprezintă poziția Comisiei în ceea ce privește subiectul și nici nu exclude rezultatul final al procesului de revizuire a BCRD.
Atelierul participativ online a beneficiat de o participare echilibrată (42 % părți interesate de pe piață și 53 % autorități publice) a aproximativ 180 de reprezentanți din 23 state membre și o varietate de părți interesate, de la operatori de comunicații electronice, alți operatori de rețea, operatori de infrastructură fizică, precum și asociațiile lor respective, autorități publice (naționale, regionale, locale) cărora li s-au încredințat sarcinile stabilite în BCRD și experți.
Atelierul a fost deschis de discursul principal al dnei Rita Wezenbeek, director pentru conectivitate în cadrul DG CONNECT, care a prezentat dubla tranziție – către o economie verde și digitală – ca o oportunitate uriașă pentru Europa și una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene. În plus, pandemia de COVID-19 a subliniat rolul important pe care îl au rețelele de comunicații electronice în viața cetățenilor și în strategiile întreprinderilor. În acest context, dna Wezenbeek a reamintit că, pentru perioada 2021-2027, UE va pune la dispoziție fonduri în valoare de 1.8 mii de miliarde de euro pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și prioritățile pe termen lung ale UE în diferite domenii de politică. Pe lângă obiectivele digitale sprijinite de diferite programe ale UE, fiecare plan național de redresare și reziliență ar trebui să aloce cel puțin 20 % tranziției digitale.
Dna Wezenbeek a reamintit că principalele obiective ale revizuirii BCRD, care este prevăzută pentru T1 2022, sunt: să permită o implementare mai rapidă și mai eficientă a rețelelor de foarte mare capacitate (VHCN), inclusiv a rețelelor de fibră optică și 5G; pentru a se asigura că normele sunt aliniate la Codul european al comunicațiilor electronice (CECE), pe care statele membre trebuie să îl aplice de la sfârșitul anului trecut, și pentru a explora posibilele stimulente pentru o tranziție către rețele mai durabile. În acest sens, Comisia își va continua eforturile de stimulare a investițiilor în rețele private printr-o reglementare inteligentă și orientată spre viitor, pentru a promova o implementare mai eficientă a rețelelor de comunicații electronice avansate. În cele din urmă, ea a invitat toți participanții să contribuie activ la discuții și să modeleze împreună revizuirea acestei directive.
Rezumatul principalelor opinii colectate de la participanți
- Infrastructura de conectivitate va juca un rol esențial în redresarea economică a Europei. Aceasta va sprijini, de asemenea, dezvoltarea viitoarelor servicii inovatoare, realizarea unei digitalizări mai mari a economiei, precum și eliminarea decalajului digital care rămâne o problemă critică. UE ar trebui să își mențină ambiția, întrucât există așteptări în ceea ce privește acoperirea omniprezentă a fibrelor în întreaga Europă.
- CECE și transpunerea și punerea sa în aplicare la timp sunt vitale pentru implementarea rețelei. De asemenea, este important să se clarifice relația cu instrumentul revizuit, în special în ceea ce privește obligațiile simetrice/asimetrice și conceptele utilizate în ambele instrumente.
- BCRD este esențială pentru implementarea rețelei. Unele dintre normele utile prezentate de directivă nu au fost utilizate la întregul lor potențial, parțial din cauza caracterului voluntar al multor dispoziții. Unii participanți au atras atenția asupra fragmentării punerii în aplicare a directivei și asupra dificultăților de asigurare a respectării acesteia, ceea ce ar putea duce la fragmentarea pieței în întreaga UE.
- Următoarele aspecte rămân esențiale pentru implementarea rețelelor: simplificarea procedurilor administrative împovărătoare (acordarea autorizațiilor, proces, calendar, norme), punerea la dispoziție a informațiilor privind atât lucrările de construcții civile planificate, cât și infrastructura fizică existentă, extinderea accesului la infrastructura fizică a organismelor publice, depășirea dificultăților legate de crearea de sinergii cu diferitele rețele de utilități, îmbunătățirea planificării și a coordonării, consolidarea rolului punctului de informare unic (PID).
- Atât punctul unic de informare (PDS), cât și autoritățile de soluționare a litigiilor joacă un rol esențial. Rolul SIP ar putea fi consolidat (de exemplu, printr-un punct unic de intrare pentru cererile de autorizare, mai multă coordonare și transparență, principii de acces și costuri, guvernanță, utilizarea unor proceduri standardizate și digitale). Informațiile privind rezultatele proceselor de soluționare a litigiilor, precum și cooperarea dintre PDS și organismele de soluționare a litigiilor ar putea fi îmbunătățite.
- Piața și situațiile juridice sunt foarte diferite de la un stat membru la altul, deși provocările par să fie aceleași. Abordările potențial mai puțin stricte pot fi utile în anumite domenii, iar setul de instrumente privind conectivitatea este un instrument pozitiv. Deși o armonizare foarte amplă la nivelul UE ar putea reprezenta o provocare în anumite domenii, situația ar putea fi îmbunătățită pentru a elimina diferitele norme, condiții și procese din fiecare stat membru (de exemplu, prin introducerea unor proceduri de autorizare mai rapide și mai eficiente în cadrul unui sistem centralizat și/sau a unor norme armonizate, a unor orientări privind repartizarea costurilor și a altor aspecte legate de stabilirea prețurilor etc.). În ceea ce privește instrumentul juridic potențial, unii participanți au solicitat un regulament, în timp ce alții și-au exprimat preferința pentru o directivă.
- În ceea ce privește rețelele de comunicații electronice mai durabile, partajarea rețelelor sau instalarea în comun poate contribui la atingerea acestui obiectiv. Tranziția de la rețelele de cupru la rețelele de fibră optică, care duce la abandonarea cuprului, poate avea un rol important în reducerea amprentei de mediu a sectorului. Revizuirea BCRD ar trebui, de asemenea, să ia în considerare impactul rețelelor asupra mediului.
- Ar putea fi luate în considerare facilitarea accesului la activele publice, pentru instalarea elementelor de rețea dincolo de conceptul de celule mici, precum și unele abordări coerente privind tehnicile de implementare utilizate, cum ar fi microtrenarea.
- Este nevoie de o cooperare și coordonare rapidă între autoritățile competente relevante, inclusiv la nivel local. În acest sens, în special autoritățile locale ar beneficia de un sprijin sporit (de exemplu, cu instrumente informatice, cu formare și materiale informative etc.).
Noi factori determinanți pentru implementarea rețelei – opiniile participanților
Noile nevoi de pe piața comunicațiilor electronice în contextul implementării VHCN includ armonizarea peisajului fragmentat al autorizațiilor de instalare a rețelelor și o mai bună aplicare a legii. Cooperarea dintre autoritățile locale și cu operatorii, precum și coordonarea mecanismelor de planificare ar fi foarte importante, deoarece procedurile de acordare a autorizațiilor au încetinit uneori implementarea rețelei.
Unii participanți au solicitat, de asemenea, planificarea în comun a rețelelor de fibră până acasă (FTTH) și 5G din cauza sinergiilor dintre acestea, subliniind, în același timp, lipsa de forță de muncă calificată și reticența unor autorități locale față de tehnicile de microdepanare care ar putea reduce în mod semnificativ costurile de instalare. În ceea ce privește beneficiile socioeconomice ale instalării VHCN pentru comunitățile locale, unii participanți au subliniat importanța sprijinirii operatorilor mici și mijlocii prin promovarea expertizei, precum și a furnizării de orientări autorităților locale și a punerii la dispoziție a fondurilor publice.
În ceea ce privește dubla tranziție către o economie verde și digitală, participanții au convenit asupra importanței unor posibile măsuri de reducere a amprentei de mediu a implementării rețelelor și au solicitat o abordare echilibrată. Printre elementele-cheie care ar putea duce la reducerea amprentei de mediu, atât pentru elementele pasive, cât și pentru cele active, se numără partajarea infrastructurilor existente, coordonarea lucrărilor de construcții civile, facilitarea accesului la bunurile și utilitățile publice, precum și utilizarea rețelelor subterane.
Probleme persistente și soluții propuse – opiniile participanților
Participanții au solicitat clarificarea domeniului de aplicare al BCRD, în special pentru a ține seama de conceptul VHCN, pentru a revizui definiția infrastructurii fizice, pentru a include activele deținute sau gestionate de autoritățile publice, pentru a clarifica obligațiile privind accesul la infrastructura fizică, precum și conceptul de „condiții echitabile și rezonabile” în ceea ce privește accesul și stabilirea prețurilor la infrastructura fizică și pentru a asigura coerența cu dispozițiile CECE.
Participanții au convenit asupra necesității unei mai bune coordonări între administrațiile publice și au apreciat setul de instrumente pentru conectivitate ca instrument foarte util care, prin colectarea celor mai bune practici și prin încurajarea schimbului de informații între administrațiile publice, permite statelor membre să învețe unele de la altele și să pună în aplicare măsuri pentru a depăși unele dintre principalele obstacole actuale.
Participanții au considerat că securitatea juridică și guvernanța sunt probleme majore, iar unii dintre ei au solicitat orientări naționale privind soluționarea litigiilor (de exemplu, în ceea ce privește mecanismele de stabilire a prețurilor, termenele), precum și un cadru juridic actualizat, în special în ceea ce privește normele privind ajutoarele de stat, procedurile administrative și sancțiunile pentru administratorii de clădiri care refuză în mod nejustificat accesul operatorilor.
Unii participanți au recunoscut că dispozițiile BCRD privind coordonarea lucrărilor de construcții civile nu au fost utilizate pe scară largă și au subliniat necesitatea unor norme armonizate, în special în ceea ce privește nivelurile CEM și procedurile de acordare a autorizațiilor. Unii participanți au susținut că lipsa de coordonare în ceea ce privește accesul la rețea a încetinit implementarea și a crescut costurile acesteia. Aceștia au solicitat coordonarea acordării drepturilor de trecere atât pentru instalarea rețelelor, cât și pentru instalarea antenelor, în special pentru instalarea 5G și a fibrei optice. Unii participanți au subliniat, de asemenea, tehnicile și dispozițiile legale diferite aplicabile altor sectoare de rețea, ceea ce îngreunează coordonarea intersectorială.
Unii participanți au subliniat că accesul la infrastructura publică ar putea contribui la reducerea costurilor de instalare și au solicitat îmbunătățirea accesului la bunurile și infrastructura publice.
În ceea ce privește transparența și PID, majoritatea participanților au fost de acord că ar fi benefică o platformă unică care să ofere un acces mai bun la informații privind infrastructura fizică existentă și lucrările de construcții civile planificate, precum și asigurarea unui rol de coordonare consolidat. Integrarea platformelor existente la nivel local într-o platformă unică la nivel național ar fi benefică, în special pentru autoritățile locale care nu dispun de expertiza sau resursele necesare. Participanții au reamintit că sectorul privat ar trebui, de asemenea, să își îmbunătățească îndeplinirea obligațiilor de transparență pentru a cartografia cu precizie infrastructura fizică.
Procedurile de acordare a autorizațiilor – opiniile participanților
Părțile interesate de pe piață au subliniat numărul mare de permise și timpul necesar pentru pregătirea cererilor din cauza normelor diferite în interiorul statelor membre și între acestea. Participanții au convenit asupra nevoii stringente de armonizare și de simplificare a procedurilor administrative pentru implementarea atât a rețelelor mobile, cât și a celor fixe. Mai precis, unii participanți au solicitat simplificarea procedurilor de autorizare, în special pentru construcțiile mai mici sau prin acorduri-cadru. Autorizațiile specifice privind patrimoniul cultural sau de mediu au fost menționate ca fiind deosebit de greoaie. Unii participanți au subliniat utilitatea aprobării tacite pentru a încuraja implementarea rețelei și au solicitat utilizarea extinsă a acesteia, pe lângă simplificarea procedurilor sau chiar scutirea anumitor tipuri de implementări de la acordarea autorizațiilor.
Mulți participanți au solicitat un sistem centralizat de acordare a autorizațiilor (de exemplu, un ghișeu unic bazat pe proceduri digitale standardizate), care ar trebui să furnizeze informații cu privire la stadiul cererilor de autorizare într-un mod transparent, precum și o mai bună coordonare administrativă, în special pentru implementările de rețele de mari dimensiuni care acoperă mai multe regiuni. Această soluție este menită să sprijine în special autoritățile locale care nu dispun de resurse sau de expertiză.
Mai mulți participanți au solicitat extinderea procedurilor de acordare a autorizațiilor dincolo de punctele de acces fără fir cu arie de acoperire restrânsă, în conformitate cu articolul 57 din CECE. În plus, participanții au sprijinit alinierea condițiilor de acordare a autorizațiilor cu acordarea drepturilor de trecere, inclusiv în ceea ce privește taxele și comisioanele aplicabile. Participanții au sprijinit, de asemenea, ideea unei autorizații bazate pe costuri și a unor taxe de instalare, precum și a drepturilor de trecere, iar unii dintre ei au solicitat accesul gratuit la acoperișuri sau la anumite tipuri de instalații/lucrări simple, cum ar fi anumite antene pentru rețele mobile sau microtrenuri.