Observațiile primite astfel de la părțile interesate instituționale în timpul atelierului, precum și feedbackul primit în urma consultării publice și a altor activități de consultare vor contribui la evaluarea Comisiei, la evaluarea impactului și la noua propunere legislativă. Prezentul raport nu reprezintă poziția Comisiei în ceea ce privește subiectul și nici nu exclude rezultatul final al procesului de revizuire a BCRD.
La atelierul online au participat peste 100 de reprezentanți ai autorităților publice competente de la diferite niveluri (național, regional, local), inclusiv cei cărora li s-au încredințat sarcinile stabilite în BCRD, din 23 state membre, Norvegia, Albania și Serbia.
Atelierul a fost deschis de un discurs principal al dlui Roberto Viola, director general al DG CONNECT, care a subliniat că pandemia de COVID-19 a arătat încă o dată că conectivitatea în bandă largă avansată este un serviciu fundamental și a solicitat tuturor nivelurilor administrațiilor să colaboreze pentru a asigura instalarea în timp util a infrastructurii de conectivitate pentru toți cetățenii și întreprinderile europene. Dl Viola a recunoscut rolul important pe care îl au administrațiile publice în ceea ce privește instalarea rețelelor de comunicații electronice și a invitat toate autoritățile competente, în special, să simplifice procedurile administrative, să asigure coordonarea între diferitele niveluri administrative, să accelereze soluționarea litigiilor și să faciliteze accesul la bunurile publice.
Dl Viola a subliniat că conectivitatea este o inițiativă emblematică pentru redresarea și reziliența UE. El a reamintit că statele membre elaborează în prezent planuri de redresare și reziliență și a subliniat că Comisia Europeană și statele membre trebuie să colaboreze pentru a pune în practică aceste planuri și pentru a obține rapid rezultate. În acest context, dl Viola a invitat statele membre să continue să colaboreze pentru a identifica cele mai bune practici care sprijină implementarea eficientă a rețelelor și să convină asupra setului de instrumente privind conectivitatea până la sfârșitul lunii martie.
Dl Viola a subliniat că revizuirea BCRD face parte din eforturile comune ale UE de îmbunătățire a conectivității digitale, deoarece noul instrument legislativ este necesar pentru a facilita și a stimula implementarea unor rețele de comunicații electronice avansate și durabile prin reducerea costurilor de implementare prin intermediul unui set de măsuri armonizate. În cele din urmă, el a invitat toți participanții să contribuie în mod activ la discuțiile din cadrul atelierului, în general la revizuirea BCRD, precum și să colaboreze pentru a se asigura că noul instrument va aduce simplificare și va reduce sarcina și va fi pus în aplicare în mod eficace pe teren.
Rezumatul principalelor opinii colectate de la participanți
1. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos la iveală dependența tot mai mare a societății noastre de rețelele avansate de comunicații electronice, care trebuie să joace un rol central pentru toți cetățenii și toate întreprinderile.
2. Autoritățile locale joacă un rol foarte important în accelerarea dezvoltării rețelelor de comunicații electronice și ar trebui să îmbunătățească coordonarea între acestea, precum și cu alte autorități publice competente. Autoritățile locale și regionale ar beneficia de un sprijin sporit (de exemplu, instrumente informatice, materiale de formare și informare, cunoștințe privind soluționarea litigiilor etc.).
3. Revizuirea BCRD este esențială pentru implementarea rețelelor de comunicații electronice. Participanții consideră că unele dintre normele propuse de directivă sunt utile, dar nu au fost utilizate la întregul lor potențial, parțial din cauza caracterului voluntar al multor dispoziții. În ceea ce privește rețelele de comunicații electronice mai durabile, partajarea rețelelor și instalarea în comun ar putea contribui la atingerea acestui obiectiv.
4. Rolul punctelor de informare unice (PSI) trebuie consolidat (de exemplu, prin informații georeferențiate și alte informații operaționale relevante, o mai bună coordonare și transparență, orientări privind principiile de acces și costuri, guvernanță, utilizarea procedurilor digitale). În plus, elaborarea de standarde și orientări pentru infrastructura interioară ar contribui la pregătirea implementării rețelei interioare și ar facilita accesul la infrastructura interioară.
5. Revizuirea BCRD ar putea lua în considerare facilitarea accesului la active aflate în proprietate publică sau finanțate din fonduri publice pentru instalarea elementelor de rețea dincolo de celulele mici, precum și unele abordări coerente privind tehnicile de implementare utilizate, cum ar fi microtrenarea.
6. Există o nevoie clară de a îmbunătăți transparența și de a emite orientări în ceea ce privește soluționarea litigiilor, inclusiv prin publicarea deciziilor și a orientărilor atât pentru aspectele procedurale, cât și pentru cele tehnice. Organismele de soluționare a litigiilor ar trebui, de asemenea, să țină seama de competențele de care dispun diferite autorități publice în ceea ce privește accesul la infrastructura fizică existentă. Soluționarea litigiilor ar putea fi îmbunătățită datorită practicilor de mediere.
Opiniile participanților cu privire la transparență – îmbunătățiri ale punctului de informare unic (PID), aspecte legate de coordonare și accesul la infrastructurile publice
În ceea ce privește informațiile și funcționalitățile esențiale pe care SIP ar trebui să le ofere, participanții au subliniat importanța includerii informațiilor georeferențiate, care ar trebui actualizate periodic, printre informațiile furnizate de SIP. Acestea au indicat, de asemenea, că dotarea SIP cu instrumente pentru conversia automată a informațiilor-cheie, precum și utilizarea formatului digital ar fi o soluție eficientă și valoroasă. În timp ce unii participanți au afirmat că SIP furnizează informații care depășesc cerințele actuale ale BCRD, cum ar fi informațiile privind capacitatea neutilizată, unii participanți au subliniat că situația capacității neutilizate este foarte dinamică și, prin urmare, dificil de furnizat cu acuratețe. Participanții au observat, de asemenea, că unele dispoziții ale BCRD privind transparența nu sunt obligatorii și, prin urmare, limitează eficacitatea directivei și au solicitat proceduri mai armonizate și o mai bună coordonare între autoritățile publice competente.
În ceea ce privește posibila centralizare a funcțiilor SIP în cadrul unui singur organism și modul de asigurare a coordonării administrative, participanții au subliniat importanța schimbului de informații într-un sistem centralizat, dar au subliniat necesitatea de a dispune de birouri în bandă largă care să îndeplinească funcții SIP la nivel local, unde ar trebui construite cunoștințele și capacitatea administrativă necesare. Participanții au recunoscut, de asemenea, rolul esențial pe care planurile naționale în materie de bandă largă îl joacă în dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice. Unele ANR-uri au indicat că, atunci când asigură funcții legate de transparența PSI, au observat sinergii cu funcțiile lor de reglementare. Cu toate acestea, unii participanți s-au declarat în favoarea permiterii accesului utilizatorilor la diferite autorități competente prin intermediul unei platforme digitale unice, în loc să încredințeze unui singur organism toate sarcinile aferente. Unele autorități regionale au sugerat, de asemenea, ideea de agregare a PSI-urilor regionale, în timp ce o autoritate națională ar asigura coordonarea prin orientări, standarde, proceduri și aspecte tehnice. Unii participanți au indicat, de asemenea, confidențialitatea ca fiind o preocupare pe care operatorii o vor avea în ceea ce privește informațiile partajate prin intermediul SIP.
În ceea ce privește rolul potențial viitor al SIP în ceea ce privește acordarea de autorizații, participanții au subliniat că competențele pentru acordarea autorizațiilor sunt distribuite în principal la nivel local, în timp ce PID a fost pusă în aplicare în cea mai mare parte la nivel național. În timp ce unii participanți și-au explicat experiența pozitivă în ceea ce privește utilizarea SIP ca punct de intrare unic atât pentru transparență, cât și pentru acordarea de autorizații pentru sarcinile legate de prelucrare, alții au susținut că acest model ar putea să nu funcționeze cu ușurință în toate statele membre. Unii participanți și-au împărtășit, de asemenea, rezultatele pozitive ale acordării mai multor autorizații pentru lucrări mici în același domeniu de interes, prin intermediul unui permis agregat acordat. În plus, participanții au fost de acord că armonizarea procedurilor de autorizare și utilizarea mijloacelor electronice de gestionare a autorizațiilor ar reduce sarcina administrativă atât pentru operatorii rețelelor de comunicații electronice, cât și pentru autoritățile publice în cauză. În plus, unii participanți au atras atenția asupra provocării de a integra diverse sisteme de tehnologie a informației utilizate în prezent sau în curs de dezvoltare de către diferite autorități competente în cauză.
În ceea ce privește accesul la anumite tipuri de infrastructură controlată de organismele din sectorul public (prin extinderea logicii care stă la baza articolului 57 din CECE), participanții au convenit că revizuirea BCRD ar trebui să ia în considerare această chestiune, iar unii participanți au afirmat că acest lucru a fost deja pus în aplicare în unele regiuni. Unii participanți au solicitat orientări ale UE pentru a încuraja investițiile în condiții similare, dincolo de celulele mici, în timp ce alți participanți au solicitat respectarea principiului proporționalității și a unor criterii bine definite pentru a evita suprapunerile și a asigura securitatea juridică. Unii participanți au solicitat, de asemenea, clarificarea suplimentară a dispozițiilor în ceea ce privește accesul la acoperișurile clădirilor, acestea fiind cele mai interesante pentru unii operatori. Unii participanți au solicitat, de asemenea, să se ia în considerare în mod corespunzător reutilizarea instalațiilor finanțate/deținute de stat (de exemplu, stâlpi utilizați pentru sistemele de urgență) adecvate pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice. Participanții au convenit, de asemenea, că accesul la infrastructura publică ar trebui acordat în condiții nediscriminatorii. Unii participanți au subliniat, de asemenea, că entitățile responsabile cu lucrările publice de construcții civile planificate ar putea promova sau solicita în mod proactiv construirea unei infrastructuri fizice de rezervă adecvate pentru rețelele de comunicații electronice, deoarece acest lucru ar facilita disponibilitatea și accesul în continuare al operatorilor interesați la o astfel de infrastructură.
Opiniile participanților cu privire la o soluționare mai eficientă și mai transparentă a litigiilor și la o mai bună aplicare a legii
În ceea ce privește modalitățile de simplificare și de eficientizare a procedurilor de soluționare a litigiilor, participanții au indicat necesitatea unor proceduri mai clare, mai simple și mai transparente, care să poată fi adaptate la circumstanțele naționale. Unii participanți au subliniat că publicarea formularului de cerere de autorizare ar face ca cererea să fie mai bine direcționată și ar contribui la evitarea unor litigii. Mai mult, ar fi util un proces scurt de mediere și ar fi utilă partajarea acordurilor încheiate de operatori cu organismele de soluționare a litigiilor (OSL), iar publicarea deciziilor finale ale OSL ar contribui la obținerea unei imagini de ansamblu a situației pieței. Unii participanți au solicitat ca sarcina probei să fie mai clară pentru părțile la soluționarea litigiilor, ceea ce ar contribui la îmbunătățirea eficacității procedurii. În cele din urmă, participanții au recunoscut, de asemenea, necesitatea ca municipalitățile să beneficieze de o formare adecvată, să dobândească expertiză tehnică și cunoștințe privind litigiile care sunt relevante pentru ele.
În ceea ce privește orientările privind soluționarea litigiilor (de exemplu, cu privire la aspectele procedurale, la stabilirea prețurilor etc.), unii participanți au convenit asupra valorii lor adăugate, în special în ceea ce privește creșterea transparenței în ceea ce privește aspecte precum stabilirea prețurilor și coordonarea implementării, și au solicitat dezvoltarea acestora la nivel național. Unii participanți au informat că unele state membre publicaseră deja astfel de orientări, în timp ce altele au instituit grupuri de experți pentru a elabora astfel de orientări, de exemplu cu privire la utilizarea în comun a infrastructurii. Deși toți participanții au fost de acord că orientările ar ajuta operatorii să înțeleagă și să își apere mai bine drepturile, unii participanți au fost de părere că, în ceea ce privește stabilirea prețurilor, publicarea deciziilor anterioare ar putea fi suficientă, subliniind faptul că organismele de soluționare a litigiilor oferă, într-o oarecare măsură, orientări prin intermediul deciziilor lor individuale. În timp ce unii participanți au explicat că unele state membre au publicat unele principii privind utilizarea în comun a infrastructurii și corectitudinea și caracterul rezonabil al costurilor de construcție, opiniile au variat de la abordări obligatorii la abordări voluntare.
În ceea ce privește beneficiile potențiale aduse de stabilirea de norme privind termenii, condițiile și prețurile privind accesul la infrastructura interioară, participanții au considerat că proprietarii de clădiri ar trebui să aibă aceleași obligații ca operatorii de rețea și au convenit asupra beneficiilor unei metodologii transparente de stabilire a prețurilor. În plus, participanții au considerat că standardizarea procedurilor și a aspectelor tehnice ar fi importantă pentru asigurarea eficacității unor astfel de dispoziții. Unii participanți au solicitat, de asemenea, creșterea nivelului angajamentelor pentru viitoarea infrastructură interioară și a transparenței, ținând seama, în același timp, de autonomia de care se bucură municipalitățile. În plus, unii participanți au subliniat diferența de preț pentru accesul la infrastructura interioară din clădirile noi în comparație cu cele vechi. În cele din urmă, unii participanți au considerat că obligația de a asigura accesul deschis și nediscriminatoriu la infrastructura interioară ar trebui să fie deja bine cunoscută în statele membre, dar au solicitat clarificări cu privire la condițiile de acces la acoperișurile clădirilor, în special pentru instalarea pilonilor și a antenelor.
În ceea ce privește eventualele proceduri consolidate de asigurare a respectării legislației, în timp ce unii participanți au explicat sistemele actuale de asigurare a respectării legislației din țările lor, participanții au fost de părere că sancțiunile ar trebui luate în considerare în ultimă instanță. Cu toate acestea, unii participanți și-au exprimat hotărârea în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor, în special în cazul nerespectării obligațiilor legate de transparență. Câțiva participanți au clarificat faptul că unele proceduri de asigurare a respectării legislației din țările lor respective au fost efectuate pe baza Regulamentului privind puterea semnificativă pe piață (PSP), mai degrabă decât pe baza dispozițiilor BCRD. Unii participanți au subliniat, de asemenea, că interacțiunea dintre autoritățile publice ar fi importantă, întrucât obținerea accesului (inclusiv în ceea ce privește prețul) la infrastructura publică ar putea fi legată de legislația publică relevantă privind taxele/comisioanele sau de prerogativele autorităților locale.