5G: Întrebări și răspunsuri

A cincea generație de sisteme de telecomunicații va fi un element esențial al economiei și societății noastre digitale în următorul deceniu. Traficul mobil se dublează la fiecare 2 ani și apar noi aplicații. 5G va oferi capacitățile și performanțele necesare pentru a răspunde acestor nevoi de conectivitate. Aceste rețele vor fi capabile să suporte milioane de conexiuni simultane în locuri aglomerate și să efectueze transmisii în timp real de fluxuri video de înaltă calitate și operațiuni de la distanță.

5G înseamnă mai mult decât smartphone-uri. Acesta poate conecta industriile noastre, de la automobilele automatizate la roboții fără fir, oferind oportunități de creștere durabilă și locuri de muncă în întreaga Europă. Se preconizează cel mai mare impact al tehnologiei 5G în sectoare-cheie, cum ar fi transporturile, sănătatea și industria prelucrătoare, cu un beneficiu care depășește 500 de miliarde EUR pe an la nivel mondial pentru furnizorii de servicii bazate pe tehnologia 5G.

Din punct de vedere tehnic, rețelele 5G se caracterizează prin:

• latență scăzută: capacitatea de reacție aproape în timp real a rețelei;
• lățime de bandă mai largă: pentru partajarea ultrarapidă a datelor;
• calitate garantată: o parte a rețelei este rezervată pentru o anumită utilizare.

Aceste caracteristici fac din 5G fundamentul cheie pentru testarea și lansarea celor mai noi tehnologii, și anume Internet of Thing (IoT), Inteligență Artificială (AI), realitate virtuală și augmentată (VR și AR).

Edge computing este un concept cheie pentru a îndeplini aceste cerințe. Aceasta înseamnă prelucrarea datelor în apropierea sau direct pe dispozitivul utilizatorului, în loc să fie trimise prin rețea la un centru de prelucrare a datelor și apoi să le recupereze și să le trimită înapoi pe dispozitivul utilizatorului. O astfel de interacțiune în timp real va permite aplicații precum monitorizarea sănătății și a pacienților, controlul de la distanță al mașinilor din fabrică, rețelele inteligente pentru gestionarea energiei din surse regenerabile, vehiculele autonome, detectarea precisă a defecțiunilor și intervenția rapidă și multe altele.

Implementarea rețelelor 5G depinde îndeaproape de accesul la spectrul radio sau de frecvențele care stau la baza comunicațiilor fără fir, și anume telecomunicațiile.

Inițial, 5G va utiliza frecvențe similare cu 4G pentru a transporta date. În viitor, rețelele 5G vor utiliza, de asemenea, frecvențe poziționate mai sus pe spectrul de frecvențe radio și care funcționează pe lungimi de undă mai scurte. Acest lucru va permite rețelelor 5G să deservească și mai mulți utilizatori și dispozitive simultan și să furnizeze date extrem de rapid.

Distanța la care pot ajunge aceste valuri este mult mai scurtă, astfel încât în locul turnurilor celulare care acoperă suprafețe mari, rețelele 5G vor folosi antene mai puțin puternice și mai mici care acoperă zone mai mici. Pe măsură ce rata dispozitivelor conectate și a aplicațiilor acestora crește, este important să se definească utilizarea frecvențelor prin diferite tehnologii (de exemplu, televiziune și radiodifuziune, aplicații de siguranță publică, aparate auditive, echipamente medicale, telecomunicații etc.).

Alocarea spectrului pentru utilizări specifice împiedică interferarea diferitelor tehnologii între ele. De asemenea, este important să se armonizeze aceste norme în materie de spectru de frecvențe radio în toate țările. Având aceleași norme în toate statele membre, tehnologiile sunt interoperabile la nivel transfrontalier.

Pentru implementarea tehnologiei 5G, Comisia a armonizat utilizarea a 3 benzi de frecvență (sau domenii de frecvență) pioniere în întreaga UE:

1. Banda de 700 MHz, atribuită operatorilor de telefonie mobilă pentru utilizarea pe suport radio în bandă largă. Aceasta va permite o acoperire teritorială extinsă, inclusiv zonele rurale.
2. Banda de 3,6 GHz, pentru a permite o capacitate mai mare de partajare a datelor și o acoperire moderată.
3. Banda de 26 GHz, pentru o capacitate foarte mare de partajare a datelor în zone dense, cum ar fi orașele.

Statele membre ar trebui să autorizeze operatorii să utilizeze aceste 3 benzi pentru 5G până la sfârșitul anului 2020. Astfel, operatorii vor avea acces la un spectru suficient pentru a furniza servicii 5G inovatoare.

Comisia și statele membre continuă să facă schimb de bune practici și să discute elemente comune ale acestor premii naționale privind spectrul de frecvențe. Observatorul 5G al UE raportează în permanență informații cu privire la progresele înregistrate și la evoluțiile majore ale pieței.

Operatorii europeni sunt pe aceeași cale cu China și Statele Unite, cu lansări comerciale de 5G în acest an. Cu peste 1 miliard de euro investiți în studii europene, Europa este acum lider mondial în acest domeniu, dezvoltând oportunități de afaceri unice.

Investițiile în introducerea comercială în valoare de 60-100 de miliarde EUR pe an nu au fost încă realizate. Statele membre sunt încurajate să pună la dispoziție frecvențele necesare pentru sectoarele care se bazează pe servicii fără fir, cum ar fi radiodifuziunea, siguranța publică, cercetarea, transporturile, protecția mediului și energia.

Comisia a lansat Observatorul european al 5G în 2018 pentru a monitoriza progresele înregistrate de tehnologia 5G în Europa, inclusiv acțiuni pregătitoare privind activitățile de testare, potențialele orașe bazate pe tehnologia 5G, coridoarele transfrontaliere și alocarea spectrului.

Există o gamă largă de aplicații de sănătate ale 5G, care includ extinderea telemedicinei, monitorizarea fiabilă, în timp real, și utilizarea inteligenței artificiale pentru a ajuta la diagnosticare și multe altele.

Telemedicina permite medicilor și altor membri ai personalului clinic să colaboreze mai eficient pentru a furniza asistență medicală din locații îndepărtate. Ar putea fi deosebit de util în zonele rurale să se poată trimite în timp real și de calitate videoclipuri și imagini unui specialist pentru revizuire.

De asemenea, atunci când cineva trebuie să livreze fișiere de date foarte mari, cum ar fi imagini medicale 3D, transmiterea poate dura mult timp sau nu poate fi trimisă cu succes dacă rețeaua este scăzută pe lățimea de bandă. Acest lucru înseamnă că pacientul așteaptă mai mult timp pentru tratament, iar furnizorii văd mai puțini pacienți în aceeași perioadă de timp. Cu rețele 5G de mare viteză și fiabile, pacienții pot fi tratați mai devreme și au acces la specialiști care altfel nu sunt disponibili, îmbunătățind atât accesul, cât și calitatea îngrijirii.

Monitorizarea fiabilă și în timp real la distanță implică utilizarea dispozitivelor Internet of Things pentru a ajuta furnizorii de servicii medicale să monitorizeze pacienții și să colecteze date pentru o îngrijire mai preventivă și mai personalizată. Dispozitivele portabile, care sunt utilizate în mod obișnuit pentru monitorizarea de la distanță, cresc implicarea pacienților cu propria sănătate, reducând în același timp costurile spitalicești.

Cu toate acestea, utilizarea tehnologiei de monitorizare de la distanță este limitată de capacitatea rețelei de a gestiona datele. Vitezele reduse de rețea și conexiunile nesigure împiedică medicii să obțină datele în timp real de care au nevoie pentru a lua decizii rapide. Tehnologia 5G, cu latență scăzută și capacitate ridicată, va permite monitorizarea fiabilă de la distanță a pacienților.

Multe decizii cheie în domeniul sănătății vor fi luate sau facilitate utilizând inteligența artificială (IA). De exemplu, pentru a determina potențialele diagnostice sau pentru a decide cu privire la cel mai bun plan de tratament pentru un anumit pacient. În plus, IA poate ajuta la prezicerea pacienților care sunt mai susceptibili de a avea complicații postoperatorii, permițând sistemelor de sănătate să ofere intervenții timpurii atunci când este necesar.

Cantitățile mari de date necesare pentru învățarea rapidă necesită rețele ultra-fiabile și de mare lățime de bandă. În plus, furnizorii trebuie adesea să acceseze date de pe dispozitivele mobile. Prin trecerea la rețelele 5G, organizațiile din domeniul sănătății pot utiliza instrumente AI pentru a oferi cea mai bună îngrijire posibilă – de oriunde s-ar afla. Prin activarea tuturor acestor tehnologii prin intermediul rețelelor 5G, sistemele de sănătate pot îmbunătăți calitatea îngrijirii și experiența pacienților, precum și pot reduce costul îngrijirii. În loc să reacționeze doar la starea pacienților, rețelele 5G pot oferi furnizorilor posibilitatea de a oferi mai multă îngrijire preventivă și personalizată.

Consumatorii se pot aștepta la servicii mobile mai bune, la noi aplicații bazate pe IoT, pentru o mai bună gestionare a energiei, o mai bună siguranță și divertisment antrenant. Ne putem aștepta la un internet mobil mult mai rapid și mai fiabil, unde o capacitate mai mare a rețelei va elimina congestionarea traficului de internet și va transforma conectivitatea fără probleme în realitate. Cu o lățime de bandă mai largă și conexiuni fiabile, tot mai mulți oameni vor avea acces la internet, servicii digitale și educație.

5G va permite o mai bună gestionare a energiei și va duce la un viitor mai durabil. Cu obiecte mai conectate care sunt capabile să partajeze informații în timp real, orașele și familiile ar putea apela la un consum inteligent de energie bazat pe nevoile în timp real.

Viteza fără precedent, conectivitatea și capacitatea ridicată a 5G ne pot îmbunătăți siguranța rutieră. Cu mașinile conectate care pot face schimb de informații în timp real, șoferii vor putea „vedea” drumul din față pentru a evita incidentele și condițiile nesigure. În special, 5G este elementul de bază al transportului conectat și automatizat, al autoturismelor autonome, al trenurilor și al serviciilor portuare automatizate.

Divertismentul va deveni mai captivant prin intermediul mass-media imersive și integrate. Producția video și de jocuri colaborativă va deveni mai ușoară, mai rapidă și mai simplă. 5G acceptă încărcări mai rapide, astfel încât să puteți partaja mai mult conținut generat de utilizatori, de înaltă calitate și descărcări mai rapide, astfel încât să vă puteți bucura de mai multe jocuri și videoclipuri de înaltă calitate. 5G deschide, de asemenea, noi posibilități.

Imagistica rapidă 3D ne-ar putea pune în scenele noastre preferate de film, ar putea face eSports mai interactiv și ne-ar permite să încercăm practic hainele. Latența scăzută, timpul de răspuns rapid al rețelelor 5G înseamnă că ne-am putea bucura de o experiență lină și fără probleme în divertismentul realității augmentate.

Performanțele fără precedent și nivelurile de fiabilitate obținute de serviciile de conectivitate 5G o vor face compatibilă cu cele mai exigente cerințe de utilizare profesională avute în vedere în prezent de mai multe sectoare industriale. Din această perspectivă, industriile și întreprinderile vor fi actorii-cheie în stimularea inovării facilitate de tehnologia 5G, care, la rândul său, va accelera digitalizarea mai multor sectoare verticale.

Cu 5G, conexiunile mai rapide și mai stabile pot conecta echipele în mai multe locații simultan, deschizând mai multe oportunități de a adopta munca de la distanță și oferind angajaților posibilitatea de a lucra de acasă. Partajarea fișierelor de date grele va deveni mult mai rapidă și mai ușoară, îmbunătățind schimbul de date și facilitând colaborarea pe distanțe lungi.

Internetul obiectelor (IoT) va permite obiectelor să facă schimb de informații în timp real. 5G va sprijini controlul în timp real al dispozitivelor, ceea ce înseamnă că fabricile și-ar putea moderniza procesele automatizate și mașinile interconectate pentru a îmbunătăți eficiența și siguranța angajaților.

Conexiunile fiabile și fără sudură pot permite lucrătorilor să monitorizeze medii greu accesibile sau periculoase și să opereze echipamente de la distanță. 5G poate aduce siguranță atât de necesară profesiilor periculoase – lucrări de construcții, minerit, servicii de urgență și multe altele.

În mod similar, răspunsul de fiabilitate ridicat în timp real al 5G va aduce aplicația de asistență medicală, cum ar fi consultarea de la distanță sau telechirurgia, la realitatea operațională. Disponibilitatea unor cantități mari de date și posibilitatea de a le accesa rapid și de a le partaja vor oferi întreprinderilor informații despre operațiunile lor pentru a le îmbunătăți și optimiza. Acest lucru, la rândul său, va extinde creșterea, va crește economiile și va îmbunătăți experiența clienților.

Tehnologia 5G a fost proiectată pentru a fi mai eficientă din punct de vedere energetic decât generațiile anterioare. Acest lucru se realizează în principal prin intermediul unor antene mici, cu putere redusă și printr-o tehnologie eficientă, unde puterea de transmisie este generată numai atunci când este cu adevărat necesar.

În special, 5G utilizează un mod de economisire a energiei mai sistematic, activând doar resursele de rețea atunci când există trafic activ. 5G va sprijini, de asemenea, un consum de energie mai ecologic și mai durabil. Rețelele 5G vor sprijini o mai bună gestionare a resurselor de energie regenerabilă și vor permite familiilor, întreprinderilor și orașelor să aibă mai multe informații despre consumul lor de energie și o modalitate mai inteligentă de gestionare a acesteia. Obiectele compatibile cu internetul obiectelor (IoT) pot permite o mai bună monitorizare și control al consumului de energie. În combinație cu rețelele 5G, care pot transmite informații în timp real, consumul de energie se poate baza pe nevoile în timp real ale caselor inteligente și ale orașelor inteligente.

Conectivitatea este unul dintre domeniile-cheie pe care Comisia le consolidează continuu în întreaga UE. Tehnologia 5G joacă un rol esențial în punerea la dispoziția tuturor persoanelor din întreaga UE a unor conexiuni mai bune, mai rapide și mai fiabile. Comisia a luat măsuri pentru a da viață acestei tehnologii revoluționare în Europa.

În 2013, Comisia a instituit parteneriatul public-privat 5G (5G-PPP) pentru a asigura poziția de lider și potențialul Europei pe noi piețe. Împreună cu industria, inițiativa a văzut lansarea de proiecte în domenii precum orașele inteligente, e-sănătatea, transportul inteligent, educația sau divertismentul și mass-media.

Acesta a fost urmat de Planul de acțiune privind 5G al Comisiei, publicat în 2016, care a stabilit foaia de parcurs pentru ca statele membre să stabilească scena pentru serviciile și produsele 5G. Planul include coordonarea măsurilor de reglementare, acordarea accesului operatorilor la spectrul radio pentru rețelele 5G, stimularea investițiilor în infrastructura de rețea și promovarea testelor 5G. Evoluțiile pieței și disponibilitatea tehnologiei 5G pot fi urmărite prin intermediul Observatorului 5G al UE. Europa este lider în testele 5G pentru sectoare verticale, cum ar fi transporturile, mass-media și industria prelucrătoare.

Unele dintre domeniile în care Comisia colaborează puternic cu industria în cadrul 5G-PPP sunt mobilitatea conectată și automatizată în transporturi, ceea ce ar permite vehicule autonome sau controlate de la distanță pe drumuri, căi navigabile interioare, căi ferate și în porturi.

Vehiculele conectate vor putea accesa informații critice în timp real. Acest lucru va contribui la siguranță, la reducerea amprentei de carbon și la o gamă largă de servicii digitale pentru șoferi și pasageri. În paralel, Comisia sprijină și finanțează în permanență conectivitatea 5G pe rutele de transport majore desemnate sau coridoarele transfrontaliere conectate pentru a dezvolta situri de testare la scară largă.

Comisia recunoaște că tehnologia 5G poate transforma orașe întregi, creând orașe inteligente. Orașele inteligente sunt orașe ale căror rețele, cum ar fi transportul, utilitățile și fulgerele, sunt echipate cu conectivitate avansată, ceea ce le face mai ușor de gestionat, semnificativ mai durabile, mai eficiente și mai sigure. Orașele inteligente sunt sinonime cu rețelele care generează și pun la dispoziție informații în timp real privind traficul, consumul de energie și nevoile, astfel încât serviciile urbane să poată fi mai bine gestionate de administrațiile publice și să poată servi mai bine navetiștilor. În UE, există orașe de testare 5G care avansează continuu pentru a crea ecosisteme 5G care pot sprijini tehnologia și serviciile orașelor inteligente.

Rețelele 5G vor utiliza antene mult mai mici în comparație cu sistemele actuale. În același timp, noile antene vor obține o acoperire mult mai bună și viteze de conectare mai mari. De asemenea, acestea vor fi mai puțin vizibile și vor produce mai puține emisii electromagnetice. De fapt, acestea ar putea fi comparate cu instalațiile Wi-Fi.

Întrucât normele existente privind celulele mici au fost împovărătoare și fragmentate, UE a adoptat în iunie 2020 norme uniforme pentru a evita procedurile grele pentru antenele cu volum redus, greutate, impact vizual și emisii scăzute. Prezentul regulament asigură, de asemenea, niveluri ridicate de protecție împotriva câmpurilor electromagnetice, în conformitate cu recomandarea Consiliului și o integrare fără probleme în mediul înconjurător.

Noile norme sunt stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei în conformitate cu normele UE în domeniul telecomunicațiilor stabilite în Codul european al comunicațiilor electronice, adoptat în 2018 și transpus în legislația națională a statelor membre până la sfârșitul anului 2020.

Unii oameni sunt îngrijorați că mai multe antene înseamnă o expunere mai mare la EMF. Comisia Europeană ia foarte în serios protecția sănătății publice și se asigură că orice emisii fac obiectul unor măsuri de precauție ridicate. Rețelele 5G vor utiliza celule mici cu niveluri de putere mai scăzute și, prin urmare, niveluri mai scăzute de expunere la EMF decât celulele mari existente în rețelele 4G.

Un studiu recent al Comisiei a arătat că, în zonele urbane în care va fi instalată tehnologia 5G și în care sunt încă utilizate antenele 4G, nivelurile globale de expunere vor crește modest, dar acest lucru va fi încă mult sub limitele de siguranță, care sunt de 50 de ori mai mici decât nivelurile la care sunt posibile efectele asupra sănătății. Pe măsură ce antenele 4G ies din uz, nivelurile de expunere vor scădea.

În plus, se preconizează că antenele 4G și antenele de generație mai veche, care funcționează cu puteri de emisie mai mari, vor fi utilizate din ce în ce mai puțin în aceste domenii. Noile rețele de celule mici vor dezvolta și distribui mai uniform sursele de câmpuri electromagnetice la niveluri mai scăzute de putere.

Uniunea Europeană adoptă o abordare precaută, recomandând limite maxime de expunere cu o marjă largă de siguranță. Aceasta înseamnă că limitele de expunere ale UE pentru publicul larg sunt stabilite la 50 de ori mai mici decât nivelurile de emisie la care pot începe să apară efecte asupra sănătății, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Recomandarea Consiliului stabilește limite stricte pentru câmpurile electromagnetice în conformitate cu orientările stabilite de Comisia internațională pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante din 1998 sau ICNIRP. Aceste orientări au fost adaptate în 2020 pentru a ține seama de noile aplicații 5G și vor fi evaluate în consecință.

Expunerea la EMF din rețelele 5G, inclusiv prin utilizarea de noi benzi de frecvență, trebuie să rămână sub limitele recomandate, la fel ca rețelele 2G, 3G și 4G. În martie 2020 au fost publicate noi orientări ale Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante (ICNIRP).

Orientările ICNIRP 1998 protejează aplicațiile curente ale EMF cu frecvență radio, în timp ce noile orientări includ, de asemenea, expunerea la EMF pentru frecvențe mai mari de 6 GHz, unde vor funcționa viitoarele tehnologii 5G. Acest lucru va duce la reducerea magnitudinii maxime a expunerii localizate.

Limitele de expunere la CEM recomandate în prezent la nivel internațional și la nivelul UE au fost clasificate de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății la al treilea nivel, pe o scară de cinci niveluri de risc, ceea ce le plasează în grup cu alte elemente „posibil cancerigene”, cum ar fi legumele murate. Aceasta înseamnă că CEM prin radio sunt mai puțin riscante decât consumul de carne roșie, munca în schimburi de noapte sau consumul de cafea caldă, care se află la al doilea nivel și sunt evaluate ca fiind „probabil cancerigene”.

CEM radio sunt considerate chiar mai puțin riscante decât poluarea aerului, praful de lemn sau băuturile alcoolice, care, fiind la primul nivel, intră în categoria „cancerigene”. Mai multe informații despre clasificări sunt disponibile pe site-ul Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului.

ICNIRP a anunțat că, deși orientările lor din 1998 includ aplicațiile comerciale actuale ale EMF de frecvență radio, noile lor orientări au încorporat o serie de adaptări pentru utilizarea noilor tehnologii, în special pentru frecvențele electromagnetice de peste 6 GHz. Viitoarele tehnologii 5G vor funcționa pe aceste frecvențe, care au ca rezultat reducerea magnitudinii maxime a expunerii localizate pe care o persoană o poate primi.

ICNIRP a indicat că întreaga literatură științifică de bună calitate a fost utilizată pentru a stabili orientările, inclusiv revizuirile majore ale Organizației Mondiale a Sănătății (2014), ale Autorității suedeze pentru siguranța radiațiilor (2015, 2016, 2018), ale Comitetului științific pentru riscuri sanitare emergente și noi (2015), precum și studii individuale identificate în urma acestor revizuiri și că literatura de specialitate a inclus cercetări în căutarea efectelor expunerilor atât pe termen scurt, cât și pe termen lung la câmpurile electromagnetice de radiofrecvență (RF EMF), atât asupra rezultatelor imediate (de exemplu, durere), cât și asupra rezultatelor de sănătate întârziate (de exemplu, cancer). Aceasta a inclus evaluarea hipersensibilității autoraportate la expunerea la RF EMF.

A se vedea ICNIRP Q&A.

Comisia Europeană va lua în considerare constatările noilor orientări ale ICNIRP și va reexamina situația în raport cu recomandarea Consiliului din 1999.

Câteva state membre au decis că limitele ar trebui să fie la un nivel inferior limitelor maxime de expunere stabilite în orientările ICNIRP sau în recomandarea Consiliului. Politica de protecție a sănătății este de competența statelor membre, care sunt libere să adopte cerințe mai stricte. Comisia își menține încrederea că limitele recomandate în prezent sunt adecvate pentru a proteja sănătatea publică.

Revizuirea arată că statele membre au apreciat foarte mult procesul inițiat prin Recomandarea Comisiei din 26 martie 2019 privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G. Aceasta arată, de asemenea, că statele membre sunt dornice să continue activitatea coordonată pe această temă la nivelul UE.

Setul de instrumente al măsurilor de atenuare este perceput ca un instrument util care oferă orientări cuprinzătoare bazate pe riscuri și o metodologie obiectivă. Revizuirea arată, de asemenea, că majoritatea statelor membre au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor din setul de instrumente la nivel național de la publicarea raportului privind progresele înregistrate în iulie 2020.

În timp ce procesele naționale sunt încă în curs de desfășurare, majoritatea statelor membre sunt pe cale să le finalizeze în lunile următoare. Cu toate acestea, există unele diferențe între măsurile individuale, deoarece unele state membre sunt mai avansate în anumite domenii decât în altele.

În ansamblu, această revizuire a confirmat că, în ceea ce privește domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare și o atenție deosebită, evaluarea și concluziile raportului privind progresele înregistrate rămân pe deplin valabile. Revizuirea oferă, de asemenea, puncte importante cu privire la acțiunile întreprinse de Comisie și ENISA pentru a sprijini punerea în aplicare a setului de instrumente în domeniul standardizării și certificării, al finanțării UE pentru introducerea tehnologiei 5G securizate, al acțiunilor de promovare a capacităților UE în domeniul tehnologiei rețelelor și al promovării unui ecosistem 5G divers și durabil în UE.

Concluziile acestei revizuiri detaliază calea de urmat și propune un set de acțiuni, clasificate în funcție de obiectivele-cheie, pentru viitorul activității coordonate la nivelul UE.

De la publicarea raportului privind progresele înregistrate în iulie 2020, majoritatea statelor membre au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a diferitelor măsuri ale setului de instrumente la nivel național. O mare majoritate a indicat planuri și calendare clare pentru implementarea principalelor măsuri din setul de instrumente.

În ansamblu, aproape toate statele membre au estimat că vor finaliza procesul de punere în aplicare în curs până la jumătatea anului 2021. Cu toate acestea, astfel cum s-a demonstrat în raportul intermediar din iulie 2020, o serie de domenii necesită o atenție deosebită și există încă câteva state membre în care nu au fost încă comunicate planuri clare în ceea ce privește anumite măsuri.

Competențele de reglementare ale autorităților naționale au fost consolidate în marea majoritate a statelor membre, pentru a putea impune cerințe de securitate operatorilor de rețele mobile și pentru a putea impune restricții sau pentru a interzice furnizarea, instalarea și exploatarea echipamentelor de rețea 5G, iar cerințele pentru operatorii de rețele mobile au fost sau vor fi consolidate în majoritatea statelor membre prin activități concrete.

Statele membre au introdus măsuri menite să aplice restricții bazate pe profilul de risc al furnizorilor au fost adoptate, propuse sau planificate în aproape toate statele membre. Prin urmare, se preconizează că dependența de furnizorii cu grad ridicat de risc va scădea în următorii ani, pe măsură ce dezvoltarea rețelei 5G înregistrează progrese, deși cu variații între țări.

Mai multe state membre au introdus măsuri privind diversificarea. Aceste măsuri solicită operatorilor de rețele mobile (MNO) să își prezinte strategiile de aprovizionare și de diversificare autorităților naționale și să se asigure că iau măsuri pentru a spori reziliența.

Alte state membre nu au luat încă măsuri specifice din cauza mai multor provocări, identificate deja în raportul intermediar din iulie 2020.

În cele din urmă, în 15 state membre există mecanisme de examinare a investițiilor străine directe (ISD), în timp ce procesul este în curs de desfășurare în mai multe alte state membre.

Comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2020 intitulată „Instalarea sigură a rețelelor 5G în UE – Punerea în aplicare a setului de instrumente al UE” stabilește o serie de acțiuni pentru Comisie și ENISA pentru a sprijini punerea în aplicare a setului de instrumente.

Aceste acțiuni vizează standardizarea și certificarea, finanțarea UE pentru introducerea tehnologiei 5G securizate, acțiuni de promovare a capacităților UE în domeniul tehnologiei rețelelor și promovarea unui ecosistem 5G divers și durabil în UE. Principalele evoluții din aceste domenii includ standardizarea și certificarea, finanțarea UE pentru implementarea tehnologiei 5G securizate, investițiile în capacitățile UE în domeniul tehnologiilor de rețea, facilitarea cercetării și inovării, precum și activitățile internaționale.

În domeniul standardizării și certificării, a fost înființat un subgrup privind standardizarea 5G în cadrul fluxului de lucru 5G privind securitatea sistemelor informatice de rețea (NIS). Scopul acestui subgrup este de a facilita coordonarea între statele membre în domeniul standardizării 5G, de a evita duplicarea abordărilor naționale și de a promova produse și procese mai sigure.

Acest subgrup a oferit, de asemenea, un forum pentru a discuta activitățile legate de dezvoltarea sistemelor de certificare pentru rețelele 5G, ceea ce a dus la fluxul de lucru privind securitatea cibernetică 5G, exprimându-și sprijinul pentru pregătirea unui sistem candidat la UE în acest domeniu. În plus, ENISA finalizează în prezent un raport care conține recomandări pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate în standardele 5G existente.

Pentru finanțarea implementării securizate a rețelelor 5G, Comisia depune eforturi pentru a introduce dispoziții adecvate în materie de securitate cibernetică în programele de finanțare relevante ale UE, inclusiv la nivelul programelor de lucru și al cererilor de propuneri. Aceste programe de finanțare includ Orizont Europa, programul Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei 2, fondurile structurale și de investiții europene și multe altele.

În ceea ce privește investițiile în capacitățile UE în domeniul tehnologiilor de rețea și promovarea unui ecosistem 5G divers și durabil, Comisia a propus o întreprindere comună pentru rețele și servicii inteligente (SNS) în cadrul programului Orizont Europa, axată pe activitățile de implementare a tehnologiei 5G și de cercetare și inovare (C&I) în 6G.

Obiectivul întreprinderii comune SNS este de a permite UE să dezvolte tehnologii de rețea de nouă generație și să introducă pe piață soluții europene competitive, să îmbogățească alternativele disponibile la nivel mondial și să diversifice sursele de aprovizionare, în conformitate cu strategia industrială a UE și cu setul de instrumente 5G.

Pentru a facilita cercetarea și inovarea, Comisia a facilitat cercetarea și inovarea în domeniul rețelelor bazate pe software, inclusiv al rețelelor deschise de acces radio (Open RAN). Nouă acțiuni de inovare în acest domeniu au fost selectate în cadrul unei recente cereri de propuneri Orizont 2020 și se preconizează că vor începe în ianuarie 2021.

În domeniul RAN deschise, Comisia a lansat recent un studiu independent pentru a identifica tendințele pieței, riscurile și oportunitățile.

Setul de instrumente a fost prezentat de statele membre, de reprezentanții Comisiei și ai ENISA în cadrul a numeroase evenimente internaționale. Serviciile Comisiei, împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă, monitorizează, de asemenea, în mod activ evoluțiile relevante din țările terțe, inclusiv prin intermediul rețelei UE de delegații. Setul de instrumente a devenit, de asemenea, un element important în dialogurile strategice și parteneriatele UE cu țările terțe.

Mai multe reuniuni ale subgrupului privind standardizarea 5G au fost dedicate discutării modalităților adecvate de lucru privind certificarea 5G.

La 27 noiembrie 2020, statele membre și-au exprimat sprijinul pentru pregătirea unui sistem de certificare candidat referitor la componentele 5G și la procesele furnizorilor. În prezent, Comisia pregătește o cerere ca ENISA să înceapă să elaboreze un sistem de certificare candidat în acest domeniu, în temeiul Legii privind securitatea cibernetică. Grupul european pentru certificarea securității cibernetice (ECCG) și Grupul părților interesate pentru certificarea securității cibernetice (SCCG) vor fi, de asemenea, implicate în pregătirea sistemului propus.

Comisia a invitat statele membre să finalizeze punerea în aplicare a principalelor măsuri din setul de instrumente până în al doilea trimestru al anului 2021 și să se asigure că riscurile identificate au fost atenuate în mod adecvat și coordonat. În special, acest lucru ar trebui realizat în vederea reducerii la minimum a expunerii la furnizorii cu risc ridicat și a evitării dependenței de acești furnizori.

Pentru a continua și a aprofunda procesul de coordonare al UE privind securitatea cibernetică 5G, Strategia de securitate cibernetică a UE detaliază calea de urmat și identifică 3 obiective-cheie, care sunt:

1. asigurarea unei convergențe suplimentare în ceea ce privește abordările de atenuare a riscurilor în întreaga UE;
2. sprijinirea unui schimb continuu de cunoștințe și a consolidării capacităților;
3. promovarea rezilienței lanțului de aprovizionare și a altor obiective strategice de securitate ale UE.

Au fost identificate o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu pentru atingerea acestor obiective. Printre acestea se numără continuarea și intensificarea schimbului de informații și de bune practici privind măsurile strategice și tehnice specifice, precum și privind evaluările naționale actualizate ale riscurilor în cadrul fluxului de lucru privind securitatea rețelelor și a informațiilor, monitorizarea evoluțiilor tehnologiei 5G, a arhitecturii sale, a amenințărilor asociate cu aceasta, precum și organizarea de activități de consolidare a cunoștințelor pe diverse teme și utilizarea oportunităților de finanțare ale UE pentru a sprijini punerea în aplicare a setului de instrumente. De asemenea, Comisia intenționează să:

• să definească un plan de acțiune concret pentru a consolida reprezentarea UE în organismele de standardizare și pentru a promova securitatea și interoperabilitatea;
• pregătirea unui sistem de certificare candidat pentru principalele componente 5G și procese ale furnizorilor;
• să analizeze și să sprijine reziliența lanțului de aprovizionare, în special prin analizarea ecosistemului 5G și prin identificarea activelor-cheie;
• să investească în cercetare și inovare și în capacități, asigurând introducerea în siguranță a rețelelor 5G prin cerințe de securitate adecvate în programele de finanțare ale UE.

În cele din urmă, Comisia va răspunde solicitărilor din partea țărilor terțe care ar dori să înțeleagă și, eventual, să utilizeze abordarea setului de instrumente elaborată de UE.