Utilizarea spectrului radio

Bandă largă fără fir

Comunicațiile wireless în bandă largă asigură o acoperire largă și conectivitate pentru nevoile societale și industriale. Rețelele mobile terestre de diferite generații (de la GSM la 5G) completate de rețele Wi-Fi Radio LAN oferă acces la internet pentru toți cetățenii, oriunde locuiesc, muncesc și călătoresc. Mai mult, banda largă fără fir permite interconectarea tuturor tipurilor de mașini și obiecte („Internetul obiectelor”). Accesul la comunicațiile mobile este, de asemenea, implementat la bordul aeronavelor și al navelor maritime.

Conectivitatea 5G avansată este un factor-cheie pentru digitalizarea și transformarea întreprinderilor în diferite sectoare industriale („verticals”), cum ar fi transportul rutier și feroviar, producția inteligentă (industria 4.0) asistență medicală sau agricultură. Spectrul de frecvențe radio a fost pus la dispoziție pentru a sprijini autoturismele și trenurile automatizate – banda de frecvențe armonizată la nivelul UE de 5,9 GHz (5 875-5 935 MHz) permite conectivitatea vehicul-vehicul pe șosele, precum și exploatarea transportului feroviar urban controlat prin radio. Benzile de frecvențe 874,4-880,0 MHz asociate cu 919,4-925,0 MHz, precum și 1 900-1 910 MHz, sunt, de asemenea, armonizate în UE pentru radioteleviziunea mobilă feroviară (RMR), care este menită să asigure controlul și gestionarea omniprezentă a operațiunilor feroviare.

Comunicații mobile

Comunicațiile mobile au devenit o parte integrantă a vieții noastre, permițând conectivitatea oriunde și în orice moment. Cetățenii, întreprinderile și organizațiile din întreaga lume se bazează din ce în ce mai mult pe comunicațiile mobile pentru a putea comunica, lucra și colabora.

Gestionarea spectrului de frecvențe radio pentru comunicațiile mobile trebuie să fie inteligentă și eficientă pentru a preveni interferența dintre diferiți utilizatori, pentru a maximiza beneficiile utilizatorilor în ceea ce privește conectivitatea și durabilitatea și pentru a stimula inovarea și serviciile pe piața unică. Pentru a atinge aceste obiective în întreaga Uniune și ținând seama de provocările socioeconomice actuale, Comisia, în cooperare cu statele membre, a dezvoltat o politică la nivelul UE în domeniul spectrului de frecvențe radio și a coordonat alocarea spectrului radio în condiții tehnice armonizate, precum și planificarea și executarea procedurilor naționale de alocare a spectrului de frecvențe radio.

În conformitate cu Decizia privind spectrul de frecvențe radio și cu Codul european al comunicațiilor electronice, Comisia elaborează decizii tehnice de punere în aplicare pentru a asigura condiții armonizate pentru disponibilitatea și utilizarea eficientă a spectrului de frecvențe radio în întreaga Uniune. Deja peste 4 GHz din spectrul de frecvențe radio au fost identificate și armonizate la nivelul UE pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă (inclusiv comunicații mobile), care acoperă benzi de frecvență joasă, medie și înaltă, în conformitate cu principiile neutralității tehnologice și a serviciilor.

De asemenea, Comisia a monitorizat și a analizat procedurile naționale de atribuire a spectrului de frecvențe radio în statele membre pentru a asigura disponibilitatea în timp util a unui spectru de frecvențe radio suficient în condiții favorabile investițiilor în benzile armonizate la nivelul UE pentru implementarea rețelelor fără fir (inclusiv mobile) pe scară largă.

Rețea de celule mici pentru 5G

Rețelele wireless mai inteligente, inclusiv celulele mici și antenele distribuite, sunt o condiție prealabilă pentru o lansare 5G cu drepturi depline. În acest context, Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei stabilește caracteristicile fizice și tehnice ale celulelor mici care sunt exceptate de la orice autorizație individuală de urbanism sau de la alte autorizații prealabile individuale. Definiția unei celule mici din regulamentul de punere în aplicare stabilește limite stricte în ceea ce privește dimensiunea și puterea emisă de aceste instalații de celule mici.

Prezentul regulament asigură, de asemenea, protecția sănătății publice împotriva expunerii la câmpuri electromagnetice, precum și integrarea vizuală a celulelor mici. În acest scop, directiva prevede respectarea limitelor câmpurilor electromagnetice (EMF) pentru implementarea rețelelor publice mobile, care au fost recomandate la nivelul UE. Aceste limite ale CEM garantează o marjă de 50 de ori mai mică decât nivelurile indicate de dovezile științifice internaționale ca având un efect potențial asupra sănătății umane. Regulamentul abordează, de asemenea, aspectul vizual al celulelor mici pentru a evita aglomerația vizuală. Acesta stabilește specificațiile pentru o instalație coerentă și integrată, oferind în același timp autorităților naționale mijloacele de supraveghere a implementării agregate a celulelor mici.

Cazuri de utilizare industrială

Implementarea unei conectivități fără fir fiabile și reziliente devine din ce în ce mai necesară pentru procesele industriale critice pentru afaceri, cum ar fi cele legate de producția automatizată în fabrici inteligente (industria 4.0). Conectivitatea 5G poate fi utilizată pentru conectarea senzorilor la diferite mașini, permițând astfel fabricilor, companiilor aeriene, producătorilor auto și altor operatori industriali să monitorizeze și să gestioneze echipamentele și produsele în scopul întreținerii și reparării. De exemplu, datele colectate de la senzori pot fi transmise prin rețeaua 5G către procesatori cu algoritmi de învățare automată pentru a prezice comportamentul viitor al echipamentului înainte de producerea oricăror daune grave. În plus, producția industrială se bazează pe controlul mașinilor de înaltă precizie, la distanță, precum și pe roboți autonomi și vehicule de interior, care sunt interconectate într-o rețea de întreprinderi private 5G.

În acest scop, Comisia a mandatat Conferința Europeană a Poștei și Telecomunicațiilor (CEPT) să studieze posibila implementare a sistemelor terestre în bandă largă fără fir care asigură conectivitatea rețelei locale pentru verticale în banda de frecvențe 3,8-4.2 GHz din Uniune. Această inițiativă urmărește să promoveze dezvoltarea ecosistemului industrial 5G, utilizarea eficientă a spectrului și implementarea unor condiții inovatoare de partajare în cadrul acestei benzi între aplicațiile verticale 5G și utilizatorii tradiționali (cum ar fi legăturile prin satelit spațiu-pământ).

Comunicații mobile la bordul aeronavelor și navelor

Experiența multimedia poate fi deja furnizată prin intermediul tehnologiei mobile (inclusiv 4G) pasagerilor care călătoresc la bordul aeronavelor și al navelor. Adăugarea conectivității 5G la bordul aeronavelor și al navelor maritime va îmbunătăți serviciile de comunicații disponibile pentru cetățeni în timpul călătoriilor, utilizând totodată cea mai recentă tehnologie mobilă disponibilă și asigurând utilizarea eficientă a spectrului de frecvențe radio. Comunicațiile mobile la bordul aeronavelor/navelor (MCA/MCV) sunt sisteme care permit pasagerilor să își utilizeze dispozitivele mobile (de exemplu, telefoanele inteligente) la bord. În prezent, serviciile MCA și MCV se află într-un număr limitat de aeronave și nave, iar interesul pentru extinderea acestor servicii atât ca domeniu de aplicare, cât și ca acoperire este în creștere.

Comunicații mobile la bordul aeronavelor

În 2008, Comisia a introdus norme tehnice armonizate pentru lansarea serviciilor GSM (2G) în banda de frecvențe de 1 800 MHz pentru serviciile de comunicații mobile paneuropene la bordul aeronavelor. Aceste norme tehnice au fost ulterior actualizate de Comisie în 2013 pentru a include tehnologia UMTS (3G) în banda de frecvență pereche de 2 GHz și tehnologia LTE (4G) în banda de frecvențe de 1 800 MHz, pe lângă GSM (2G). Aceasta înseamnă că pasagerii și-au putut utiliza terminalele mobile pentru servicii în bandă largă, cum ar fi accesul la internet pe o aeronavă echipată cu MCA. Comisia a modificat deciziile din 2016 de simplificare a comunicațiilor mobile la bordul aeronavelor.

Comunicații mobile la bordul navelor

În 2010, la fel ca MCA, Comisia a introdus norme tehnice armonizate pentru lansarea serviciilor GSM (2G) în banda de frecvențe de 1 800 MHz pentru serviciile de comunicații mobile paneuropene la bordul navelor. Normele tehnice respective au fost, de asemenea, actualizate ulterior de Comisie în 2017 pentru a include UMTS (3G) în banda de frecvențe de 2 GHz și tehnologia LTE (4G) în banda de frecvențe de 1 800 MHz, pe lângă GSM (2G). Aceasta înseamnă că pasagerii și-au putut utiliza terminalele mobile pentru servicii în bandă largă, cum ar fi accesul la internet pe o navă echipată cu MCV.

Servicii audiovizuale

Spectrul este o componentă majoră pentru distribuția fără fir a conținutului audiovizual. Radiodifuziunea terestră este un element important al modelului audiovizual european și îndeplinește obiective majore de politică publică, cum ar fi diversitatea culturală și pluralismul mass-mediei.

Decizia UHF a Parlamentului European și a Consiliului garantează că banda de frecvențe 470-694 MHz (banda UHF), utilizată pentru radiodifuziunea terestră terestră, va fi rezervată pentru televiziunea terestră digitală (DTT) și pentru producția de programe și evenimente speciale (PMSE) cel puțin până în 2030. În acest fel, furnizorii de TDT și PMSE au o previzibilitate pe termen lung pentru investiții și inovare. Un stat membru poate decide să o utilizeze pentru alte servicii, dar o astfel de utilizare este compatibilă cu nevoile naționale de radiodifuziune și nu trebuie să afecteze în mod negativ radiodifuziunea în țările învecinate. Decizia UHF a fost propusă pe baza raportului Lamy din august 2014 și a avizului Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio din februarie 2015.

Un studiu privind utilizarea benzii UHF sub 700 MHz vizează facilitarea unui raport al Comisiei Europene privind evoluțiile în utilizarea benzii UHF. Studiul va evalua aspectele tehnologice, sociale, economice, culturale și internaționale legate de utilizarea benzii UHF.

Comunicații prin satelit pentru zone îndepărtate

Comunicațiile prin satelit și datele colectate de sateliți au devenit indispensabile pentru o gamă largă de aplicații. Sateliții oferă servicii de siguranță a vieții și alte servicii în zone care nu pot fi atinse de rețelele terestre, cum ar fi pe mare, în aer și în regiunile muntoase. Acestea contribuie la reducerea decalajului digital, permițând accesul la banda largă fără fir în zonele rurale și îndepărtate. Ele pot facilita difuzarea de semnale TV pe continente întregi. Serviciile de navigație prin satelit contribuie la îmbunătățirea mobilității și la reducerea numărului de accidente. Datele colectate de sateliții meteorologici sau de explorare a Pământului, precum și de alți sateliți științifici, facilitează prognoza meteo și contribuie la monitorizarea schimbărilor climatice.

Frecvențele utilizate de sateliți sunt coordonate în conformitate cu procedurile Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), asigurând prevenirea sau reducerea la minimum a interferențelor transfrontaliere dăunătoare. UIT menține, de asemenea, un registru al frecvențelor atribuite și orbitelor satelitare. Procedurile UIT nu se extind la selectarea și autorizarea serviciilor prin satelit, care sunt gestionate la nivel național.

Întrucât sateliții sprijină o serie de politici importante ale UE, cum ar fi Pactul verde și programe precum Galileo și Copernicus, statele membre și Comisia, astfel cum sunt mandatate deProgramul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, ar trebui să pună la dispoziție un spectru suficient pentru astfel de servicii prin satelit și să îl protejeze în mod adecvat.

Comisia a armonizat deja în 2007 condițiile de utilizare a benzii de 2 GHz pentru sistemele care furnizează servicii mobile prin satelit (MSS) în UE. Acestea sunt servicii furnizate de un sistem prin satelit, care comunică cu terminalele portabile de pe sol, care pot fi transportate de o persoană sau montate pe o navă sau pe o mașină. În plus, a fost creată o procedură specială la nivelul UE pentru selectarea operatorilor MSS în temeiul unei decizii separate a Parlamentului European și a Consiliului. Pe baza sa, Comisia a adoptat în 2009 o decizie de selectare a doi operatori MSS. Ulterior, statele membre au acordat operatorilor respectivi drepturi de utilizare a spectrului pentru o perioadă de 18 ani.

Spectrul de frecvențe scutit de licență

Dreptul de a utiliza spectrul radio în benzile de frecvență scutite de licență se acordă dispozitivelor care îndeplinesc anumite condiții tehnice pentru partajarea spectrului. Cu toate acestea, utilizatorii individuali ai dispozitivelor scutite de licență nu sunt protejați împotriva interferențelor și nu beneficiază de nicio garanție cu privire la calitatea serviciului.

Există două categorii principale de utilizare armonizată a spectrului fără licență: Dispozitivele cu rază scurtă (SRD) și sistemele de acces fără fir, inclusiv rețelele locale radio (WAS/RLAN), reglementate de deciziile de punere în aplicare ale Comisiei privind armonizarea spectrului în temeiul Deciziei privind spectrul de frecvențe radio, precum și de Directiva privind echipamentele radio.

Dispozitive cu rază scurtă de acțiune

Dispozitivele cu rază scurtă de acțiune (SRD) sunt de obicei produse portabile de masă, care pot fi ușor luate și utilizate la nivel transfrontalier. Diferențele dintre condițiile de acces la spectrul radio din statele membre pot, prin urmare, să împiedice libera circulație a acestora, să crească costurile de producție și să creeze riscuri de interferență dăunătoare cu alte aplicații și servicii radio din cauza utilizării neautorizate. Pentru a evita sau a reduce la minimum aceste probleme, deciziile de punere în aplicare ale Comisiei din 2006 și modificate în 2019, precum și o decizie privind spectrul armonizat pentru dispozitivele cu rază mică de acțiune începând cu 2018 asigură condiții tehnice armonizate pentru utilizarea spectrului de frecvențe radio pentru o varietate de dispozitive cu rază mică de acțiune.

Armonizarea condițiilor tehnice de utilizare a spectrului de frecvențe radio de către SRD (furnizată prin două decizii ale Comisiei) sprijină diverse alte politici ale UE (de exemplu, IoT, dispozitivele medicale, transportul și telematica traficului). Având în vedere importanța economică din ce în ce mai mare a DST, precum și schimbările rapide ale cerințelor tehnologice și societale care conduc la noi cereri, este necesară modificarea periodică a ambelor decizii.

Sisteme de acces fără fir, inclusiv rețele locale radio (WAS/RLAN)

Sistemele de acces wireless, inclusiv rețelele locale radio (WAS/RLAN) sunt sisteme radio în bandă largă care permit accesul fără fir pentru aplicații publice și private, indiferent de topologia rețelei. O recomandare a Comisiei din 2003 a invitat statele membre să permită furnizarea accesului public RLAN la rețelele și serviciile publice de comunicații electronice care fac obiectul cel mult al autorizațiilor generale. În plus, RLAN-urile sunt reglementate de Codul european al comunicațiilor electronice, care le definește ca fiind sisteme de acces fără fir de mică putere, care funcționează într-o gamă mică, cu un risc scăzut de interferență cu alte astfel de sisteme instalate în imediata apropiere de alți utilizatori, utilizând, în mod neexclusiv, spectrul radio armonizat.

Sistemele de acces fără fir pot fi instalate fie în interiorul, fie în exteriorul clădirilor sau în alte spații, de obicei în zone limitate din punct de vedere geografic. RLAN-urile de bandă largă ca un subset de WAS sunt un tip major de echipamente utilizate în prezent, utilizate în principal în interiorul clădirilor. WAS/RLAN-urile tipice includ aplicații publice și private oferite în case, școli, spitale, hoteluri, centre de conferințe, gări, aeroporturi, centre comerciale etc. Aceste tipuri de aplicații fără fir pot fi nomade sau mobile. Acestea sunt, de obicei, destinate conexiunilor dintre produsele tradiționale de afaceri, cum ar fi PC-urile, laptopurile, stațiile de lucru, serverele, imprimantele și alte echipamente de rețea, precum și echipamentele electronice digitale de consum în mediul casnic sau de afaceri.

IW/RLAN contribuie în mod semnificativ la obiectivul de a acoperi toate gospodăriile printr-o rețea Gigabit – în conformitate cu strategia Comisiei privind societatea europeană a gigabiților, toți principalii factori socioeconomici (inclusiv școlile, nodurile de transport și principalii furnizori de servicii publice), precum și întreprinderile intensive din punct de vedere digital ar trebui să aibă acces la conexiuni la internet cu viteze de descărcare sau de încărcare de 1 gigabit de date pe secundă (Gbit/s) până în 2025. Toate gospodăriile din Uniune ar trebui să aibă conexiuni la internet cu o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbit/s, care pot fi modernizate la 1 Gbit/s.

Resursele de spectru armonizat din Uniune pentru furnizarea de bandă largă pe suport radio prin intermediul WAS/RLAN sunt disponibile în banda de 2,4 GHz (2 400-2 483,5 MHz), 5 GHz (5 150-5 350 MHz și 5 470-5 725 MHz), care a fost armonizată printr-o decizie a Comisiei în 2005 și modificată în 2007 și în benzile de frecvență inferioare de 6 GHz ( 5945-6 425 MHz), armonizate în 2021. Spectrul armonizat pentru WAS/RLAN ar trebui să îndeplinească cerințele unui număr tot mai mare de dispozitive și ale diversității acestora, precum și creșterea vitezelor de conectare și a volumelor de trafic de date. Acesta ar trebui să sprijine canalele largi cerute de multe aplicații (inclusiv videoconferințe, descărcare media, telemedicină, învățare și jocuri online, realitate augmentată și realitate virtuală), care au nevoie de o lățime de bandă mare pentru a atinge viteze de gigabit.