Propunere de cadru european de interoperabilitate pentru orașe și comunități inteligente (EIF4SCC)

Recunoscând importanța interoperabilității și provocările specifice pe care aceasta le prezintă într-un context urban, Comisia (DG DIGIT și DG CONNECT) a numit Deloitte și KU Leven pentru a pregăti o „Propunere de cadru european de interoperabilitate pentru orașe și comunități inteligente”. Deși din 2010 există un EIF pentru e-guvernare, aceasta este prima dată când conceptele și ideile dezvoltate acolo au fost adaptate la contextul local.

Scopul EIF4SCC este de a oferi liderilor administrației locale din UE definiții, principii, recomandări, cazuri de utilizare practică extrase din orașe și comunități din întreaga Europă și din afara acesteia, precum și un model comun de facilitare a furnizării de servicii către public în toate domeniile, orașele, regiunile și frontierele.

Sursă: Comisia Europeană

Cadrul a fost elaborat pe baza inițiativelor anterioare și în curs de desfășurare, cum ar fi mișcarea Living-in.EU, Cadrul european de interoperabilitate (EIF) din 2017, mecanismele minime de interoperabilitate (MIM Plus) și rezultatele inițiativelor finanțate de UE [de exemplu, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) – Elemente de construcție digitale, piața orașelor inteligente, provocarea orașelor inteligente, Parteneriatul pentru tranziția digitală în cadrul Agendei urbane) și proiectele finanțate de UE (sincronicitate, triangulum etc.).

De ce orașele și comunitățile au nevoie de interoperabilitate?

EIF4SCC urmărește să ofere un cadru generic de interoperabilitate de toate tipurile și modul în care acesta poate contribui la dezvoltarea unui oraș/unei comunități inteligente (mai). Acest lucru va deschide calea pentru ca serviciile pentru cetățeni și întreprinderi să fie oferite nu numai într-un singur oraș, ci și în orașe, regiuni și la nivel transfrontalier.

Cadrul european de interoperabilitate pentru orașe și comunități inteligente

EIF4SCC include trei concepte (interoperabilitate, oraș sau comunitate inteligentă, EIF4SCC), cinci principii (pe baza declarației Living-in.UE) și șapte elemente (constând în cinci componente ale interoperabilității, un nivel transversal – guvernanța integrată a serviciilor și un nivel fundamental al guvernanței interoperabilității).

Sursă: Comisia Europeană

Componente de interoperabilitate

Propunerea privind EIF4SCC a identificat cinci aspecte ale interoperabilității care sunt importante într-un context urban și comunitar. Acestea sunt similare „straturilor” de interoperabilitate din Cadrul european de interoperabilitate din 2017, la care se adaugă interoperabilitatea culturală. Raportul oferă exemple din orașele UE pentru a ilustra modul în care acestea se aplică în practică.

• Interoperabilitatea tehnică se referă la includerea specificațiilor interfeței, a serviciilor de interconectare, a serviciilor de integrare a datelor, a prezentării și schimbului de date și a protocoalelor de comunicare securizate. Specificațiile tehnice deschise ar trebui adaptate la contextul specific în care vor fi utilizate. De exemplu, mecanismele minime de interoperabilitate (MIM Plus) și elementele constitutive ale MIE, bazate pe standarde deschise și specificații tehnice deschise convenite de comun acord, asigură interoperabilitatea datelor, a sistemelor și a serviciilor între orașele și furnizorii din întreaga lume și îi pot îndruma pe cei care lucrează la interoperabilitate într-un ecosistem al orașelor inteligente.
• Interoperabilitatea semantică înseamnă că formatul și sensul datelor și informațiilor schimbate sunt păstrate și înțelese în timpul schimburilor dintre persoane și organizații. Interoperabilitatea semantică include atât aspecte semantice, cât și aspecte sintactice. Aspectul semantic se referă la semnificația elementelor datelor și la relația dintre acestea și include modele de date, vocabulare controlate și liste de coduri comune pentru a descrie schimburile de date. Aspectul sintactic se referă la formatul exact al informațiilor care urmează să fie schimbate în termeni de gramatică și format.
• Interoperabilitatea organizațională se referă la modul în care organizațiile își aliniază procesele, responsabilitățile și așteptările în vederea atingerii obiectivelor stabilite de comun acord. Interoperabilitatea organizațională înseamnă documentarea, integrarea sau alinierea proceselor și schimbul de informații relevante. Implicarea activă a comunității de utilizatori în crearea în comun a soluțiilor face parte din componenta de interoperabilitate organizațională.
• Interoperabilitatea juridică înseamnă asigurarea faptului că persoanele și organizațiile, indiferent dacă sunt organizații publice sau non-publice, care își desfășoară activitatea în temeiul unor cadre juridice și de reglementare diferite, al unor norme, politici și strategii diferite în materie de achiziții publice, pot colabora. Politicile, reglementările și legislația ar trebui să permită crearea de servicii în interiorul orașelor și între orașe și comunități. Ar trebui să existe un acord clar cu privire la modul de abordare a diferențelor dintre politici, reglementări și legislație, inclusiv cu privire la opțiunea unor noi politici, reglementări și acte legislative. Schimbul de date este, de exemplu, puternic influențat de interoperabilitatea juridică, deoarece acest lucru necesită dezvoltarea și utilizarea licențelor pentru date.
• Interoperabilitatea culturală se referă la măsurile luate de persoane fizice și organizații pentru a ține seama de diferențele lor sociale și culturale și, dacă este cazul, de diferențele culturale organizaționale.
• Nivelul fundamental al guvernanței interoperabilității este esențial pentru o abordare holistică a interoperabilității. Acesta se referă la deciziile privind cadrele de interoperabilitate, acordurile instituționale, structurile organizaționale, rolurile și responsabilitățile, politicile, acordurile și alte aspecte ale asigurării și monitorizării interoperabilității la nivel local, național și la nivelul UE. Pentru a pune în aplicare aceste tipuri de interoperabilitate în mediul complex al unui oraș, propunerea include un model conceptual pentru guvernanța integrată a serviciilor, pe care autoritățile locale îl pot adapta structurilor specifice din cadrul organizațiilor lor.

Model conceptual pentru guvernanța integrată a serviciilor într-un oraș sau o comunitate inteligentă (SCC)

Pentru a se asigura că liderii administrației locale din UE pot aplica cu ușurință EIF4SCC în orașul sau comunitatea lor, a fost elaborat un model conceptual pentru guvernanța integrată a serviciilor. Acest model conceptual prezintă sprijinul în materie de guvernanță necesar pentru coordonarea activităților.

Cadrul european de interoperabilitate din 2017 se referă la caracterul public al serviciilor și afirmă că furnizarea de servicii publice europene impune adesea ca administrațiile publice să colaboreze pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor finali și pentru a furniza servicii publice într-un mod integrat. Cu toate acestea, recunoscând rolul actorilor din afara administrației publice în furnizarea de servicii în contextul unui oraș sau al unei comunități inteligente, conceptul de public este eliminat. Întrucât o cantitate substanțială de date și informații într-un context urban inteligent nu se află în mâinile administrațiilor publice, guvernanța integrată a serviciilor trebuie să aibă o viziune mai largă.

Guvernanța integrată a serviciilor se referă la contextul guvernanței și cuprinde toate componentele interoperabilității: culturală, juridică, organizațională, semantică și tehnică. Asigurarea interoperabilității la stabilirea contextului cultural, pregătirea instrumentelor juridice, organizarea proceselor de colaborare, schimbul de date și informații în furnizarea de servicii SCC este o sarcină continuă. Guvernanța integrată a serviciilor are ca rezultat o traiectorie integrată a serviciilor și fluxuri de lucru comune.

Modelul conține șase elemente esențiale:

1. Utilizatorii de servicii – locuitorii, vizitatorii, întreprinderile, organizațiile și administratorii ar trebui să joace un rol activ în crearea în comun a serviciilor pentru orașe și comunități inteligente. Utilizatorii de servicii își pot furniza contribuțiile în format digital, ceea ce duce la îmbunătățirea serviciilor care le sunt oferite. Această dinamică implică un schimb continuu de date, garantând securitatea și confidențialitatea.
2. Serviciile integrate SCC – Serviciile SCC integrate pot fi oferite de sectorul public sau prin colaborarea dintre sectorul public și cel non-public. Exemplele variază de la dezvoltarea de servicii bazate pe cloud computing și care oferă o interfață ușor de utilizat pentru utilizatorii de servicii până la dezvoltarea unui twin digital local. Un Twin digital este o copie digitală a orașului sau a comunității care permite testarea deciziilor de politică într-un mediu digital. Aceste servicii pot utiliza componente care sunt disponibile pentru reutilizare. Exemple de astfel de componente sunt soluțiile ISA² și elementele constitutive ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), care oferă capacități de bază și pot fi utilizate în orice proiect european de facilitare a furnizării de servicii publice digitale la nivel transfrontalier. Printre exemplele de elemente constitutive ale ISA² și MIE se numără Vocabularele de bază, semnătura electronică și facturarea electronică.
3. Furnizorii de servicii – atât publici, cât și privați – furnizează o varietate de servicii utilizatorilor de servicii din cadrul unui oraș sau al unei comunități. Acestea variază de la înregistrarea nașterii unui copil până la colectarea deșeurilor, gestionarea luminilor stradale. Interacțiunea dintre furnizorii de servicii și utilizatorii de servicii în contextul unui oraș inteligent poate avea loc în cadrul unui Consiliu comun al SCC. Consiliul reunește acești actori și poate contribui la identificarea nevoilor de servicii, la planificarea punerii lor în aplicare, la executarea furnizării de servicii și la evaluarea rezultatelor.
4. Servicii privind sursele de date – Există multe surse de date într-un oraș, inclusiv date administrative, date științifice, date provenite din mulțimi și date statistice, date colectate prin intermediul internetului obiectelor sau date colectate prin intermediul senzorilor de mediu și urban sau date generate de persoane din oraș. Datele pot fi clasificate ca fiind deschise, partajate sau închise, în funcție de considerente legate de proprietate, confidențialitate și securitate. Datele pot fi partajate între actori publici și nepublici din orașul sau comunitatea inteligentă pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii. Serviciile pot fi, de asemenea, deschise, partajate sau închise.  Serviciile deschise și partajate, dezvoltate de Comisia Europeană și de administrațiile naționale, regionale și locale, sunt disponibile atât pentru actorii publici, cât și pentru cei din afara acestuia în vederea reutilizării (de exemplu, elementele constitutive ale MIE). Acestea le permit furnizorilor de servicii să ofere servicii integrate într-un mod standardizat și eficient din punctul de vedere al costurilor, ceea ce va duce la o mai mare eficiență pentru furnizorii de servicii și la o mai mare ușurință de utilizare pentru utilizatorii de servicii. Schimbul de date și servicii este realizat de actori publici și privați prin intermediul unei platforme comune de date privind orașele inteligente sau comunitare, cunoscută și sub denumirea de platformă locală de date. Toate tipurile de date disponibile și create într-un oraș pot fi oferite spre reutilizare prin intermediul platformei de date în condiții specifice de reutilizare. Utilizatorii de servicii joacă, de asemenea, un rol esențial în cadrul platformei de date prin generarea de date prin activitatea lor cu orașul și prin utilizarea serviciilor oferite de furnizorii de servicii. Confidențialitatea și securitatea datelor sunt de o importanță crucială și pot fi facilitate și controlate de platforma de date.
5. Tehnologia – permite colectarea, stocarea, partajarea, actualizarea și conservarea datelor și creează posibilitatea de a construi servicii reutilizabile. Acesta le permite furnizorilor de servicii să creeze servicii și le permite utilizatorilor să își asume un rol activ în crearea acestor servicii. Exemple de tehnologii relevante în contextul SCC sunt inteligența artificială, volumele mari de date, tehnologia blockchain, cloud computing, calculul de înaltă performanță, gemenii digitali, platformele de date, internetul obiectelor, aplicațiile mobile etc.
6. Securitatea – protecția vieții private – sunt principalele preocupări în furnizarea de servicii, iar atât administrația publică, cât și actorii din afara sectorului public trebuie să se asigure că se respectă o abordare bazată pe protecția vieții private începând cu momentul conceperii și pe principiul securității de la stadiul conceperii. Serviciile nu ar trebui să fie vulnerabile la atacuri și trebuie să respecte obligațiile contractuale și legale privind protecția datelor și a vieții private.

Următoarele etape

Comisia Europeană încurajează administrațiile locale de la nivel regional, municipal și comunitar să revizuiască propunerea de cadru european de interoperabilitate pentru orașe și comunități inteligente (EIF4SCC) și raportul de studiu care îl însoțește, care detaliază metodologia, analiza literaturii de specialitate și procesul de implicare a părților interesate desfășurat. Propunerea privind EIF4SCC va fi discutată în cadrul comunității Living-in.EU și al altor foruri, în vederea adoptării sale ca document oficial al Comisiei, pe baza feedbackului utilizatorilor și al părților interesate.

Pentru mai multe informații, urmăriți-ne pe Twitter @ConnectCitiesEU