Lituania își propune să furnizeze 100 Mbps până în 2027 zonelor rurale, precum și să sprijine obiectivele societății gigabiților pentru 2025.
Rezumatul dezvoltării benzii largi în Lituania
Planul Lituaniei pentru dezvoltarea ultrarapidă în bandă largă din octombrie 2021 își propune să asigure o viteză a internetului de cel puțin 100 Mbps pentru gospodăriile și instituțiile publice din orașe și din zonele rurale până în 2027. Programul lituanian de dezvoltare a societății informaționale 2014-2020, Agenda digitală a Republicii Lituania, sprijină obiectivele societății gigabiților.
Strategia și politica națională în materie de bandă largă
Autorități responsabile
- Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor din Lituania (Susisiekimo ministerija)esteresponsabil de politica de stat în domeniul dezvoltării, coordonării și controlului punerii în aplicare a acesteia în bandă largă, în special în zonele în care această infrastructură nu este disponibilă sau în care nu există concurență în ceea ce privește furnizarea de servicii în bandă largă. Ministerul acționează în calitate de birou național de competențe în materie de bandă largă.
- Comitetul pentru dezvoltarea societății informaționale (Informacinės visuomenės plėtros komitetas) din cadrul Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor participă la procesul de elaborare a politicii de stat în dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în Lituania și la coordonarea punerii sale în aplicare.
- Întreprinderea publică Plačiajuostis Internetas (Internetul în bandă largă) este o entitate non-profit deținută de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor și este responsabilă de punerea în aplicare a strategiei naționale în bandă largă. Plačiajuostis Internetas operează în calitate de operator angro o rețea publică de fibră optică angro, oferind tuturor operatorilor cu amănuntul interesați acces la această rețea în condiții egale, permițând astfel operatorilor cu amănuntul să furnizeze servicii de acces rapid la internet gospodăriilor, întreprinderilor, instituțiilor publice și private, inclusiv municipalităților, școlilor, bibliotecilor, spitalelor din zonele rurale din Lituania.
- Autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor(Ryšiű reguliavimotarnyba) este instituția națională independentă care monitorizează și reglementează piețele de bandă largă din Lituania.
Principalele obiective pentru dezvoltarea benzii largi
Planul pentru dezvoltarea ultrarapidă în bandă largă a fost lansat de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor în octombrie 2021. Planul va accelera implementarea infrastructurii de comunicații electronice, astfel încât, în perioada 2021-2027, vitezele internetului de cel puțin 100 Mbps să ajungă la gospodării și instituții publice nu numai în orașele mari, ci și în zonele rurale. 75 de milioane EUR vor fi alocate pentru dezvoltarea accesului ultrarapid la internet. Această finanțare va fi utilizată pentru a construi turnuri de comunicare și pentru a fixa linii de fibră optică. La planificarea investițiilor, principalele spații de activitate publică și economică și instituțiile publice vor fi luate în considerare și conectate la rețeaua de bandă largă.
În octombrie 2021, Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, împreună cu instituțiile din sectorul public și operatorii de servicii de telecomunicații, a semnat un memorandum prin care toate părțile au convenit să asigure o viteză de conectare de 100 Mbps pentru cel puțin 95 % din gospodăriile lituaniene până în 2025.
Programul lituanian de dezvoltare a societății informaționale 2014-2020 „Agenda digitală a Republicii Lituania” (aprobat prin Rezoluția nr. 244 a Guvernului Republicii Lituania din 12 martie 2014) se axează pe 3 domenii majore:
- competențele și motivația cetățenilor lituanieni de a utiliza TIC;
- dezvoltarea conținutului electronic și
- evoluția infrastructurii TIC, inclusiv accesul NGA.
Agenda digitală a fost actualizată în 2017 și 2019 și s-au făcut trimiteri la obiectivele societății gigabiților. Programul se bazează pe ipoteza că numai dezvoltarea echilibrată a tuturor acestor domenii poate duce la o dezvoltare durabilă și rapidă a societății informaționale și poate duce la punerea în aplicare a țintelor și obiectivelor societății gigabiților din Agenda digitală pentru Europa. Unul dintre obiectivele programului este de a asigura dezvoltarea unei infrastructuri de bandă largă de mare viteză uniforme din punct de vedere geografic și de a încuraja utilizarea serviciilor de internet (obiectivul 5). Următoarele măsuri contribuie la atingerea acestui obiectiv:
- să asigure dezvoltarea rețelelor de comunicații electronice în bandă largă în zonele în care piața nu a asigurat dezvoltarea infrastructurii și furnizarea de servicii;
- încurajarea concurenței pe piața comunicațiilor în bandă largă și utilizarea serviciilor în bandă largă;
- modernizarea și dezvoltarea infrastructurii publice de acces la internet în biblioteci.
În domeniul dezvoltării benzii largi, Agenda digitală a Lituaniei se concentrează pe oferirea de stimulente pentru investiții în infrastructura de bandă largă și intervine în cazul în care operatorii de pe piață nu reușesc să satisfacă cererea de acces în bandă largă din cauza unui grad scăzut de viabilitate economică. De asemenea, aceasta acordă o prioritate deosebită stimulării cererii de acces rapid la internet, precum și alfabetizării digitale a lituanienilor.
Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor a înființat un grup de lucru privind 5G pentru a discuta și a elabora, împreună cu părțile interesate, Orientările pentru dezvoltarea rețelelor mobile de generație următoare (5G) în Republica Lituania pentru perioada 2020-2025, adoptate în 2020. Orientările conțin un set de măsuri de facilitare a implementării tehnologiei 5G în Lituania, de exemplu măsuri privind accesul la siturile clădirilor de rețele radio. Un memorandum privind dezvoltarea tehnologiei 5G în Lituania, semnat în octombrie 2021, promite că, până în 2025, coridoarele internaționale de transport terestru Via Baltica & Rail Baltica vor oferi servicii neîntrerupte de conectare 5G. Plačiajuostis Internetas pregătește un proiect de investiții 5G.
Măsuri de reglementare
Normele privind instalarea, întreținerea și utilizarea infrastructurii de comunicații electronice sunt adoptate de directorul autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor. Documentele stabilesc cerințe de bază pentru proiectarea, construirea, construcția, instalarea sau reconstrucția, repararea infrastructurii de comunicații electronice, precum și pentru proiectarea, construirea și instalarea clădirilor noi sau pentru reconstrucția clădirilor existente (inclusiv măsuri de reducere a costurilor), în măsura în care aceste lucrări sunt legate de infrastructura de comunicații electronice în cadrul acestor proiecte de construcție. Sunt în curs de punere în aplicare măsuri privind procedurile și condițiile pentru utilizarea în comun a infrastructurii de comunicații electronice și în alte scopuri (pipeline, cabluri, conducte, guri de vizitare, structuri de reținere, inclusiv turnuri, piloni, clădiri, introduceri de structuri, sisteme de construcție) și alte instalații.
La 15 decembrie 2016, Lituania a adoptat o modificare a Legii nr. IX-2135 privind comunicațiile electronice. Legea a intrat în vigoare la 24 decembrie 2016. Actul său de punere în aplicare, Ordinul directorului Autorității de Reglementare în Comunicații de modificare a Ordinului nr. 1V-978 al directorului Autorității de Reglementare în Comunicații din 14 octombrie 2011 „Cu privire la aprobarea normelor privind instalarea, marcarea, supravegherea și utilizarea infrastructurii de comunicații electronice” a fost adoptat la 10 ianuarie 2017 și a intrat în vigoare la 13 ianuarie 2017.
Autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor își asumă atât funcțiile punctului unic de informare, cât și cele ale organismului național de soluționare a litigiilor. Se preconizează că aceste modificări vor îmbunătăți în continuare posibilitățile de extindere a infrastructurii de bandă largă în Lituania, deoarece operatorii vor avea posibilități mai bune de a utiliza infrastructuri alternative pentru dezvoltarea benzii largi.
În foaia sa de parcurs pentru punerea în aplicare a setului de instrumente pentru conectivitate, Lituania intenționează să sporească transparența infrastructurii existente și a lucrărilor civile cu un nou sistem național de informații geografice bazate pe internet. Acesta intenționează să elaboreze orientări pentru a facilita condițiile juridice, tehnice și administrative pentru operatorii de telefonie mobilă și să aplice un regim de autorizare flexibil, cu accent pe acordarea de licențe locale, partajarea infrastructurii sau alte nevoi de piață pentru banda de 26 GHz.
Instrumente financiare naționale și regionale în bandă largă
Statul sprijină dezvoltarea rețelelor în bandă largă în zonele rurale care nu sunt atractive pentru investitorii privați care utilizează diverse fonduri (FEDR, FEADR, MRR) pentru construirea de rețele de foarte mare capacitate în zonele îndepărtate.
Planul lituanian de redresare și reziliență prevede alocarea a 49 de milioane EUR pentru investiții în infrastructură, inclusiv construirea a 50 de turnuri noi, extinderea a 2 000 km de fibre și echipamente active aferente, cu întreținere și administrare corespunzătoare. Aceste investiții ar trebui să asigure o viteză de gigabit pentru 5.000 de întreprinderi/instituții cu intensitate digitală. În plus, furnizorii de servicii de internet din zonele albe ar trebui să poată crește viteza serviciilor lor pe ultimul kilometru.
Un proiect de investiții Infrastructură de comunicații de mare viteză vizează conectarea a 5.000 de locații la vitezele gigabiților în zonele în care aceste servicii nu ar fi furnizate pe o bază comercială. Măsura este sprijinită din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență în cadrul planului integrat „Noua generație Lituania”, elaborat de Ministerul de Finanțe al Republicii Lituania, componenta „Transformarea digitală pentru creșterea economică” include investițiile C.1.5.2 „Etapa către 5G”. 1.5.2 Sub-măsura 2 „Dezvoltarea suplimentară a rețelelor de bandă ultra-înaltă”.
Date privind dezvoltarea și tehnologiile în bandă largă în Lituania
Pentru cele mai recente date privind acoperirea în bandă largă, abonamentele și pătrunderile în bandă largă, acoperirea diferitelor tehnologii și costuri în bandă largă, verificați rapoartele tabloului de bord și rapoartele de țară ale indicelui economiei și societății digitale (DESI).
Autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor a dezvoltat un instrument avansat pentru utilizatorii finali pentru măsurarea vitezelor de acces la internet, care permite utilizatorilor finali să măsoare vitezele reale ale serviciilor lor de acces la internet.
Alocări de spectru pentru banda largă fără fir
Pentru detalii privind asignările armonizate ale spectrului de frecvențe radio, consultați Observatorul european al 5G.
Publicații și documente de presă naționale și ale UE
Engleză
- Manualul de investiții în bandă largă
- Prețurile mobile și fixe pentru banda largă în Europa 2022
- Studiu privind planurile naționale în materie de bandă largă în UE-27
- Rapoarte și analize privind conectivitatea în bandă largă
Lituaniană
- Spartaus plačiajuosčio ryšio plėtros planas
- Programul lituanian de dezvoltare a societății informaționale 2014-2020 „Agenda digitală a Republicii Lituania”
- Sistem de monitorizare a accesului la internet fără fir
Informații de contact
BCO Lituania (Biroul național de competențe în materie de bandă largă): Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor
Adresă: Gedimino av. 17, 01505 Vilnius, Lituania
Contact prin e-mail
Telefon: + 370 5 239 3870 Website
Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor – Direcția Comunicare Electronică a Departamentului tematic pentru societatea informațională (Susisiekimo ministerija)
Adresă: Gedimino av. 17, 01505 Vilnius, Lituania
Contact prin e-mail
Telefon: + 370 5 239 3870 Website
Comitetul pentru dezvoltarea societății informaționale din cadrul Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor (Informacinės visuomenės plėtros komitetas prie Susisiekimo ministerijos)
Adresă: Gedimino av. 7, 01103 Vilnius, Lituania
Contact prin e-mail
Telefon: + 370 5 266 51 61 Website
Pe Plačiajuostis Internetas
Adresă: Sausio 13-osios g. 10, 04347 Vilnius, Lituania
Contact prin e-mail
Telefon: + 370 5 243 0882 Website
Autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Republica Lituania (Ryšiű reguliavimo tarnyba)
Adresă: Mortos Str. 14, 03219 Vilnius, Lituania
Contact prin e-mail
Telefon: + 370 5 210 56 33 Website
Ultimele știri
Conținut asociat
Imaginea de ansamblu
Găsiți informații actuale privind dezvoltarea benzii largi în fiecare țară, precum și strategii și politici naționale pentru dezvoltarea benzii largi.
Citiți și
Planul național al Suediei privind banda largă, adoptat în 2016, are viziunea unei Suediei complet conectate și are obiective atât pentru acoperirea mobilă, cât și pentru conexiunile în bandă largă de mare viteză pentru gospodării și întreprinderi.
Conectivitatea digitală și implementarea tehnologiei 5G se numără printre cele zece priorități strategice ale Agendei digitale 2025 a Spaniei.
Slovenia optează pentru neutralitatea tehnologică și dinamica pieței în dezvoltarea rețelelor în bandă largă, în special a concurenței bazate pe infrastructură și servicii.
Slovacia și-a stabilit obiectivul pe termen lung de a oferi tuturor gospodăriilor acces la internet ultrarapidă până în 2030.
România se concentrează pe construirea unei rețele naționale de bandă largă ca un pas în direcția atingerii obiectivelor UE în materie de conectivitate.
Agenda Portugalia Digitală și Strategia națională pentru conectivitate în rețelele de comunicații electronice de foarte mare capacitate pentru perioada 2023-2030 modelează dezvoltarea unei infrastructuri digitale în Portugalia.
Planul național al Poloniei în materie de bandă largă pentru 2025 este în conformitate cu obiectivele UE privind societatea gigabiților.
Toate gospodăriile din Țările de Jos ar trebui să aibă posibilitatea de a accesa rețele în bandă largă de cel puțin 100 Mbps și o mare majoritate ar trebui să profite de 1 Gbps până în 2023.
Politica Maltei în materie de bandă largă este neutră din punct de vedere tehnologic și favorizează un mediu de piață competitiv.
Dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații cu un obiectiv de acces în bandă largă gigabit în întreaga țară este una dintre prioritățile programului guvernamental al Luxemburgului.
Letonia sprijină obiectivele societății gigabiților și vizează 100 Mbps, modernizabil la gigabit, pentru zonele urbane și rurale, precum și acoperirea 5G pentru toate zonele urbane mari.
Strategia italiană pentru Ultra Broadband Towards the Gigabit Society își propune să ofere conectivitate gigabit tuturor până în 2026.
Planul național privind banda largă pentru Irlanda prevede că, până în 2026, toate sediile din Irlanda vor avea acces la bandă largă de mare viteză.
Strategia națională de digitalizare a Ungariei pentru perioada 2021-2030 urmărește să atingă obiectivul ca 95 % din gospodăriile acoperite de rețele de gigabiți până în 2030.
Planul național privind banda largă 2021-2027 promovează utilizarea rețelelor fixe de foarte mare capacitate și a rețelelor 5G. Biblia greacă privind transformarea digitală 2020-2025 evidențiază conectivitatea ca fiind una dintre cele cinci axe strategice și recunoaște...
Acordul de coaliție din 2021, Strategia digitală și Strategia privind gigabiții 2022 ale guvernului federal german acordă prioritate furnizării la nivel național de rețele FTTH și 5G.
Programul național de bandă largă France Très Haut Débit stabilește un obiectiv de acces rapid în bandă largă pentru toate gospodăriile până în 2022 și de fibră optică pentru toți până în 2025.
Autoritățile finlandeze sunt în favoarea unei rețele bazate pe concurență, bazate pe fibră optică, asistată de fonduri publice pentru zonele insuficient deservite și de consiliere pentru municipalitățile locale cu privire la modul de implementare a rețelelor în bandă largă.
Estonia a stabilit o acoperire de bază în bandă largă în întreaga țară. Agenda digitală estoniană stabilește obiective ambițioase pentru 2030.
O serie de inițiative politice care vizează acoperirea în bandă largă fixă și mobilă la nivel național sprijină obiectivele daneze în materie de bandă largă. Guvernul depune eforturi pentru a transforma Danemarca într-un lider digital prin crearea unei baze pentru ca...
Planul național pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate, aprobat în martie 2021, definește abordarea strategică a Republicii Cehe în ceea ce privește construcția VHCN.
Planul Ciprului privind banda largă stabilește obiective strategice pentru perioada 2021-2025 și include intervenții legislative și de reglementare, precum și sprijin practic pentru dezvoltarea infrastructurii de bandă largă.
Planul național croat de dezvoltare a benzii largi 2021-2027 răspunde obiectivelor societății europene a gigabiților pentru 2025 și parțial obiectivelor digitale pentru 2030.
Planul național privind infrastructura de bandă largă pentru accesul de generație următoare „Bulgaria conectată” și politica privind comunicațiile electronice au fost actualizate și adoptate în august 2020.
Strategia Belgiei în materie de bandă largă este încorporată într-o strategie politică mai amplă „Belgia digitală”. Scopul planului național pentru banda largă fixă și mobilă este de a elimina zonele albe rămase în care serviciile de mare viteză nu sunt disponibile. Prin...
Strategia de bandă largă a Austriei se concentrează pe furnizarea la nivel național de conexiuni Gigabit (fixe și mobile) până în 2030.