Bandă largă în Croația

Rezumatul dezvoltării benzii largi în Croația

Planul național de dezvoltare a benzii largi 2021-2027 urmărește să ofere tuturor gospodăriilor viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea de a face upgrade la 1 Gbps și 1 Gbps pentru birourile guvernamentale și clădirile publice, cum ar fi școlile și unitățile de sănătate. Rețelele 5G vor acoperi toate orașele și orașele principale și autostrăzile majore.

Strategia și politica națională în materie de bandă largă

Autorități responsabile

• Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii (ministarstvomora, prometa i infrastrukture) esteorganul administrativ central de stat cu expertiză și responsabilitate pentru sarcinile administrative în domeniul comunicațiilor electronice, inclusiv politica și strategia în bandă largă. Prin intermediul Direcției pentru trafic aerian, comunicații electronice și servicii poștale, aceasta este responsabilă de elaborarea de propuneri de strategii, studii, orientări, programe și planuri de punere în aplicare. Acesta stabilește principiile și obiectivele generale ale politicii de dezvoltare a rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, inclusiv a infrastructurii de bandă largă.
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor UE (Ministarstvoregionalnoga razvoja i fondova Europske unije)gestionează două scheme naționale finanțate de UE, Programul Național Cadru pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Acces în bandă largă și Programul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii de bandă largă Backhaul.
• Autoritatea croată de reglementare pentru industriile de rețea HAKOM (Hrvatska regulatorna agencija za mrežne djelatnosti) asigură concurența pe piață, creșterea stabilă și mediul pentru inovațiile de pe piața comunicațiilor electronice și a serviciilor poștale.

Principalele obiective pentru dezvoltarea benzii largi

Guvernul Republicii Croația a adoptat Planul național de dezvoltare a benzii largi 2021-2027 în martie 2021. Planul răspunde obiectivelor societății europene a gigabiților pentru 2025, parțial obiectivelor digitale pentru 2030 și Planului de acțiune 5G pentru Europa. Planul croat vizează asigurarea conectivității cu viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps pentru toate gospodăriile, oferind în același timp birourilor guvernamentale și clădirilor publice, cum ar fi școlile și unitățile de sănătate, conexiuni simetrice de cel puțin 1 Gbps. De asemenea, caută rețele 5G în toate orașele și orașele principale și de-a lungul autostrăzilor majore.

Principalele măsuri pentru dezvoltarea benzii largi

Cartografierea benzii largi: HAKOM a dezvoltat și actualizează un instrument central de cartografiere, portalul GIS interactiv, care oferă informații despre disponibilitatea accesului în bandă largă, un plan consolidat de infrastructură de comunicații mobile, precum și publicații privind intențiile de implementare și vitezele de lățime de bandă.

Instrumente financiare naționale în bandă largă

Programul-cadru național pentru dezvoltarea infrastructurii de tip backhaul în bandă largă în zone lipsite de interes comercial suficient pentru investiții (ONP) este o schemă națională de ajutor de stat în bandă largă (umbrelă). Pe lângă normele generale privind ajutoarele de stat, ONP aduce, de asemenea, orientări pentru municipalitățile locale pentru punerea în aplicare a proiectelor individuale în cadrul ONP. Finanțarea totală (maximă) estimată la nivel național pentru programul-cadru se ridică la 257,9 milioane EUR, din care 123,1 milioane EUR urmează să fie finanțate din FEDR, iar restul de 134,8 milioane EUR urmează să fie acoperite de împrumutul BEI. Ambele surse de finanțare (împrumutul FEDER și BEI) reprezintă granturi pentru autoritățile publice de la nivel local și regional (orașe, municipalități și județe). Se preconizează că, în cursul punerii în aplicare a programului, contribuția fondurilor private la cofinanțarea rețelelor NGA în bandă largă se va ridica la 120 de milioane EUR. Bugetul anual mediu al programului în perioada 2016-2023 se ridică la 31,5 milioane EUR. Autoritatea croată de reglementare pentru industriile de rețea(HAKOM) a fost stabilită ca titulară a ONP.

Programul național pentru infrastructura backhaul în bandă largă (NP-BBI) acoperă măsurile de ajutor de stat pentru porțiunea backhaul a rețelei NGN în zonele albe și vizează dezvoltarea rețelei naționale NGN în bandă largă, ca segment de rețea care interconectează rețelele NGA și rețelele naționale centrale. Programul a fost aprobat de Comisia Europeană și va fi realizat printr-un model de investiții publice. Infrastructura pentru fibră pasivă va fi proiectată, construită și păstrată în proprietate publică permanentă. După construirea infrastructurii, aceasta va fi oferită operatorilor de pe piață în condiții egale. Pe baza rezultatelor consultărilor publice, programul își propune să acopere cel puțin 540 de așezări, care sunt inițial prioritizate și stabilite ca așezări specifice (cel puțin 25 % din populație), situate în zonele suburbane și rurale din Croația. Bugetul total estimat (maxim) al măsurii este de 101,4 milioane EUR, din care 86,2 milioane EUR (85 %) vor fi finanțate de FEDR, iar restul de 15,2 milioane EUR (15 %) din fonduri naționale. Bugetul anual al schemei se ridică la 14,5 milioane EUR pentru perioada 2017-2023.

În cadrul noului acord de parteneriat și al noului program operațional „Competitivitate și coeziune”, sunt propuse două activități pentru perioada 2021-2027:

• Sistem deinfrastructură în bandă largă de generație următoare: Construirea unei infrastructuri „backhaul” de ultimă generație în bandă largă, împreună cu conexiunile către utilizatorii finali, va permite viteze de acces de 100 megabiți pe secundă (Mbps). Schema acoperă 540 de așezări prioritare, fiecare având peste 1000 de locuitori, plus aproximativ 5.800 de așezări mai mici. Toate locurile acoperite de investiție sunt demografice, sociale și economice sub media națională. Aproximativ 5,650 km de fibre vor fi instalate. Acolo unde este posibil, se vor utiliza conducte existente, deși se estimează că vor fi necesare conducte noi pentru aproximativ 45 % (aproximativ 2,450 km) din fibrele utilizate. Schema este împărțită în două unități: una acoperă construcția infrastructurii de rețea backhaul de generație următoare; cealaltă include conectarea administrațiilor publice la infrastructura de fibră optică. Investițiile totale pentru schemă sunt de 129,1 milioane EUR, Fondul european de dezvoltare regională al UE contribuind cu 86,2 milioane EUR prin programul operațional „Competitivitate și coeziune” pentru perioada de programare 2014-2020. Investiția se încadrează în prioritatea „Utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor”. Croația contribuie cu 42,5 milioane EUR.
• Investiții în implementarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele NGA albe și gri pentru utilizatorii finali, în conformitate cu Programul de sprijinire a conectivității digitale, cu contribuția Croației în valoare de 57,5 milioane EUR.

Planul croat de redresare și reziliență include măsuri de conectivitate pentru a consolida conectivitatea ca piatră de temelie a tranziției digitale a societății și a economiei. În valoare de aproximativ 106 milioane EUR, acestea vizează furnizarea de servicii de conectivitate VHCN în conformitate cu obiectivele societății UE a gigabiților pentru 2025:

• Servicii de 100 Mbps pentru 100,000 de gospodării croate (700,000 de locuitori) în 20 de proiecte în cât mai multe unități ale administrației locale, pentru a depăși în special bariera în materie de conectivitate în calea muncii la distanță și a învățării la distanță, în special în zonele rurale și în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi studenții din familii defavorizate sau cei cu dizabilități;
• 1 Gbit servicii pentru toți factorii socioeconomici majori, cum ar fi școlile, universitățile, centrele de cercetare, nodurile de transport, spitalele, autoritățile administrative publice și întreprinderile.

Alte investiții din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de aproximativ 20 de milioane EUR vor viza: (i) construirea unei infrastructuri pasive de comunicații electronice pentru a oferi acces la serviciile VHCN și 5G în zonele rurale și slab populate în care nu există condiții de piață pentru a atrage investiții private”; și (ii) acoperirea 5G în zonele urbane și principalele rute de transport terestru (coridoarele 5G). Aproximativ 55 % din gospodăriile vizate de aceste măsuri sunt în zone rurale, 26 % sunt în zone suburbane și doar 19 % în zonele urbane. Aproximativ 400,000 EUR vor fi investiți în activități de reformă privind reducerea barierelor și orientări privind construcția și acordarea autorizațiilor, precum și în proceduri de armonizare.

În foaia sa de parcurs pentru punerea în aplicare a setului de instrumente pentru conectivitate, Croația a anunțat planurile de a aborda principalele obstacole din calea implementării eficiente a VHCN, cum ar fi restricțiile de planificare, procedurile mai rapide privind drepturile de trecere, precum și necesitatea de a institui un organism de coordonare pentru gestionarea autorizațiilor și de a elabora orientări pentru aplicarea taxelor.

Date privind dezvoltarea și tehnologiile în bandă largă în Croația

Pentru cele mai recente date privind acoperirea în bandă largă, abonamentele și pătrunderile în bandă largă, acoperirea diferitelor tehnologii și costuri în bandă largă, verificați rapoartele tabloului de bord și rapoartele de țară ale indicelui economiei și societății digitale (DESI).

Alocări de spectru pentru banda largă fără fir

Pentru detalii privind asignările armonizate ale spectrului de frecvențe radio, consultați Observatorul european al 5G.

Publicații și documente de presă naționale și ale UE

Engleză

• Sistem de investiții Construirea infrastructurii rețelei naționale de bandă largă de generație următoare și conectarea utilizatorilor finali vizați în cadrul unui grup de organisme de administrație publică la infrastructura de bandă largă cu acces de nouă generație
• Manualul de investiții în bandă largă
• Prețurile mobile și fixe pentru banda largă în Europa 2022
• Studiu privind planurile naționale în materie de bandă largă în UE-27
• Rapoarte și analize privind conectivitatea în bandă largă

Croată

• Nacionalni plan razvoja širokopojasnog Pristupa u Republici Hrvatskoj u razdoblju od 2021. do 2027. godine
• Okvirni nacionalni program za razvoj infrastrukture širokopojasnog Pristupa (ONP)

Informații de contact

BCO Croația (Biroul național de competențe în materie de bandă largă): Autoritatea croată de reglementare pentru industriile de rețea, Departamentul pentru programe de dezvoltare (HAKOM, Hrvatska regulatorna agencija za mrežne djelatnosti)

Adresă: Roberta Frangeša Mihanovića 9, 10110 Zagreb, Croația
Contact prin e-mail
Telefon: + 385 1 700 7399 Website

Ministerul Mării, Transporturilor și Infrastructurii (Ministarstvo mora, prometa i infrastrukture)

Adresă: Prisavlje 14, 10000 Zagreb, Croația
Contact prin e-mail1 sau e -mail2
Telefon: + 385 1 6169-060/-110 Website