Identificarea electronică

Identificareaelectronică (eID) este un element esențial în asigurarea siguranței și securității tranzacțiilor digitale. Acesta servește drept dovadă digitală a identității, permițând persoanelor fizice să acceseze servicii online, să efectueze tranzacții electronice și să interacționeze cu platformele guvernamentale cu un nivel mai ridicat de încredere. Un sistem de identificare electronică verifică identitatea unei persoane, asigurându-se că serviciile sunt furnizate persoanei de drept, în special în domenii sensibile, cum ar fi sectorul bancar. Provocarea constă în crearea unui sistem care să funcționeze fără probleme dincolo de frontiere și industrii. 

Înainte de 2014, lipsa unui temei juridic comun a împiedicat statele membre să recunoască și să accepte sistemele de identificare electronică emise în alte state membre. Interoperabilitatea transfrontalieră insuficientă a sistemelor naționale a împiedicat, de asemenea, cetățenii și întreprinderile să beneficieze pe deplin de o UE digitală. Regulamentul privind identificarea electronică, autentificarea și serviciile de încredere (eIDAS), introdus în 2014, a permis utilizarea identificării electronice naționale pentru serviciile publice online dincolo de frontierele UE. Regulamentul e-IDAS, care oferă baza pentru identificarea electronică transfrontalieră, autentificarea și certificarea site-urilor web în cadrul UE, a reprezentat o etapă importantă în crearea unui mediu de reglementare previzibil. Până în prezent, peste 90 % dintre europeni pot beneficia de sistemul actual. De asemenea, Comisia menține și furnizează o serie desoluții digitale deschise și reutilizabile care asigură interoperabilitatea deplină a serviciilor digitale legate de identitate (eDelivery, eSignature, eID). Cu toate acestea, gradul de utilizare este scăzut, utilizarea sa este greoaie, iar cazurile economice, în special în sectorul privat, sunt limitate. Pe măsură ce serviciile digitale s-au extins și preocupările legate de confidențialitate au crescut, a devenit evident că regulamentul avea nevoie de o actualizare pentru a ține pasul cu evoluția mediului digital și cu amenințările emergente la adresa vieții private.

Ca răspuns la aceste modificări, Comisia Europeană a propus în 2021 modificări aleRegulamentului eIDASdin 2014. Portofelul UE pentru identitatea digitală,introdus prin Regulamentul privind identitatea digitală europeană din 2024, subliniază dreptul persoanelor de a menține controlul asupra identităților lor digitale. Portofelul UE pentru identitatea digitală este un instrument care le permite cetățenilor să își gestioneze identitățile digitale în condiții de siguranță și în mod privat pe măsură ce traversează UE, aliniindu-sela declarația UE privind drepturile digitale și urmărind să atingă obiectivul programului de politică privind deceniul digital de a avea acces universal la identitatea digitală până în 2030.

Comisia a stabilit o serie de ținte și jaloane pentru identificarea electronică înComunicarea sa intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: „Calea europeană pentru deceniul digital”. De exemplu, până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosare medicale electronice, iar 100 % dintre cetățeni vor avea acces lao identificare electronicăsecurizată, ceea ce înseamnă că sunt recunoscuți în întreaga Uniune, ceea ce le va permite să aibă control deplin asupra tranzacțiilor de identitate și a datelor cu caracter personal partajate. Implementareapilot a prototipului de portofel digital permite deja dezvoltarea, punerea în aplicare și extinderea cadrului european al identității digitale. Scopul este de a obține un set de referințe tehnice, standarde, componente și soluții, inclusiv o aplicație, astfel încât portofelul UE pentru identitatea digitală să poată fi pus la dispoziția statelor membre.