Actul legislativ privind serviciile digitale: Întrebări și răspunsuri

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) este un nou set de norme la nivelul UE pentru serviciile digitale care acționează ca intermediari pentru consumatori și bunuri, servicii și conținut. În contextul Regulamentului privind serviciile digitale, serviciile digitale se referă la servicii intermediare, cum ar fi furnizorii de servicii de găzduire, piețele online și rețelele de socializare. 

Actul legislativ privind serviciile digitale urmărește să construiască o lume online mai sigură și mai echitabilă. Aceasta va introduce norme care protejează în mod egal toți utilizatorii din UE, atât în ceea ce privește bunurile, conținutul sau serviciile ilegale, cât și drepturile lor fundamentale. 

De exemplu, asigură:

• o modalitate ușoară de a raporta conținutul, bunurile sau serviciile ilegale;
• măsuri de protecție mai stricte pentru persoanele vizate de hărțuirea și hărțuirea online;
• transparența în ceea ce privește publicitatea;
• interzicerea anumitor tipuri de publicitate direcționată, cum ar fi cele care utilizează date sensibile sau date ale minorilor;
• mecanisme de depunere a plângerilor ușor de utilizat și gratuite pentru cazul în care o platformă online elimină conținutul nostru;
• termeni și condiții simplificate.

Aflați alte modalități prin care Regulamentul privind serviciile digitale vă protejează.

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) este publicat pe site-ul EUR-Lex. Îl puteți citi în orice limbă oficială a UE.

Vizitați pagina EUR-Lex din Regulamentul privind serviciile digitale.

Actul legislativ privind serviciile digitale nu înlocuiește Directiva privind comerțul electronic.

Cu toate acestea, pentru a realiza o mai mare armonizare, Regulamentul privind serviciile digitale încorporează normele existente privind exonerarea de răspundere prevăzute în Directiva privind comerțul electronic, care asigură faptul că serviciile intermediare pot continua să prospere pe piața unică.

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) urmărește să completeze normele RGPD pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a datelor.

De exemplu, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri publicitare, furnizorii de servicii de platformă intră simultan în domeniul de aplicare al Regulamentului privind serviciile digitale și al RGPD.

Pe lângă condițiile prevăzute în RGPD pentru orice prelucrare a datelor cu caracter personal, Regulamentul privind serviciile digitale interzice furnizorilor de platforme online să vizeze reclamele care utilizează crearea de profiluri ale utilizatorilor care se bazează pe categoriile speciale de date specificate la articolul 9 alineatul (1) din RGPD, cum ar fi orientarea sexuală, etnia sau convingerile religioase.

În plus, este interzisă orice utilizare a creării de profiluri pentru a prezenta reclame direcționate, atunci când furnizorii sunt conștienți, cu o certitudine rezonabilă, că utilizatorul este minor.

Din cauza eforturilor de reglementare necoordonate la nivel național, aspectele de reglementare reglementate de Actul legislativ privind serviciile digitale fac obiectul mai multor norme divergente în diferite state membre, provocând confuzie atât în rândul întreprinderilor, cât și al cetățenilor. Actul legislativ privind serviciile digitale urmărește să raționalizeze aceste acte legislative prin definirea unui set unic de norme la nivelul UE și prin instituirea unor rețele de coordonare și de asigurare a respectării legislației în toate statele membre.

Actul legislativ privind serviciile digitale vizează intermediarii și platformele online (de exemplu, piețele online, rețelele sociale, platformele de partajare a conținutului, magazinele de aplicații și platformele online de călătorie și cazare), cu scopul de a stabili un nou standard pentru responsabilitatea platformelor online în ceea ce privește dezinformarea, conținutul ilegal și alte riscuri societale. Aceasta include principii generale și garanții solide pentru libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale.

Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) include norme care reglementează platformele online cu rol de control al fluxului de informație. Scopul său este de a se asigura că astfel de platforme se comportă în mod echitabil în mediul online. Aceste norme vor contribui la stabilirea unor condiții de concurență echitabile pentru a stimula inovarea, creșterea economică și competitivitatea, atât pe piața unică europeană, cât și la nivel mondial.

Citește mai multe despre DMA

Actul legislativ privind serviciile digitale se aplică tuturor intermediarilor și platformelor online din UE, de exemplu piețelor online, rețelelor sociale, platformelor de partajare a conținutului, magazinelor de aplicații și platformelor online de călătorie și cazare.

Întreprinderile mici și microîntreprinderile sunt scutite de anumite norme care ar putea fi mai împovărătoare pentru ele. Comisia va monitoriza cu atenție efectele noului regulament asupra IMM-urilor.

Platformele online și motoarele de căutare foarte mari (VLOP și VLOSE) au obligații suplimentare.

Platformele online și motoarele de căutare foarte mari sunt cele ai căror utilizatori medii ating sau depășesc 10 % din populația UE. Acest lucru este echivalent cu a avea 45 de milioane de utilizatori sau mai mult. 

Consultați lista completă a platformelor pe care Comisia Europeană le-a desemnat drept platforme online sau motoare de căutare foarte mari.

Platformele online foarte mari (VLOP) și motoarele de căutare (VLOSE) trebuie să îndeplinească o serie de obligații, cum ar fi:

• efectuarea de evaluări ale riscurilor;
• introducerea unor măsuri de atenuare a riscurilor;
• furnizarea de versiuni ușor de citit și multilingve ale termenilor și condițiilor lor;
• instituirea unui mecanism de răspuns la situații de criză;
• crearea unui registru public al publicității utilizate în cadrul serviciilor lor.

În plus, acestea sunt obligate să pună în aplicare aceste obligații la patru luni de la desemnarea lor. Aceasta înseamnă că, pentru platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari desemnate în aprilie 2023, aceste obligații se aplică deja.

Aflați mai multe despre obligațiile lor

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) a fost propus în decembrie 2020. În aprilie 2022 s-a ajuns la un acord politic, care a intrat în vigoare în noiembrie 2022.

Până la 17 februarie 2023, platformele și motoarele de căutare au fost obligate să își publice numerele de utilizator.

Platformele desemnate ca platforme online foarte mari sau motoare de căutare online foarte mari au la dispoziție 4 luni de la desemnare pentru a se conforma normelor Regulamentului privind serviciile digitale, ceea ce include publicarea unei evaluări a riscurilor.

Toate entitățile reglementate vor trebui să respecte Regulamentul privind serviciile digitale până la 17 februarie 2024. Acesta este, de asemenea, termenul-limită până la care statele membre trebuie să înființeze coordonatori ai serviciilor digitale. 

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) introduce o serie de norme pentru a ne proteja drepturile fundamentale online. Aceste drepturi includ libertatea de gândire, libertatea de exprimare, libertatea de informare și libertatea de opinie fără manipulare. 

Actul legislativ privind serviciile digitale asigură: 

• transparența deciziilor și a ordinelor de eliminare a conținutului;
• rapoarte disponibile public cu privire la modul în care se utilizează moderarea automată a conținutului și la rata de eroare aferentă;
• armonizarea răspunsurilor la conținutul ilegal online.
• mai puține modele întunecate online;
• interzicerea publicității direcționate care utilizează date sensibile sau date ale minorilor;
• o mai mare transparență din partea utilizatorilor cu privire la fluxul lor de informații, cum ar fi informațiile privind parametrii sistemelor de recomandare și termenii și condițiile accesibile.

Aflați mai multe despre ce face UE pentru a ne proteja drepturile online

Modelele întunecate sunt o modalitate de a proiecta platforme online pentru a păcăli utilizatorii să facă lucruri pe care altfel nu le-ar fi luat în considerare, adesea, dar nu întotdeauna, implicând bani.

De exemplu, platformele ar putea păcăli utilizatorii să partajeze mai multe informații decât ar fi de acord altfel. Sau, ar putea promova un produs mai ieftin, dar indisponibil și apoi să direcționeze utilizatorul către produse similare care costă mai mult. Alte exemple includ păcălirea utilizatorilor să se aboneze la servicii, ascunderea sau crearea de butoane înșelătoare, îngreunarea dezabonării de la buletine informative și multe altele.

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) conține o obligație care echivalează cu o interdicție privind utilizarea așa-numitelor „dark patterns” pe platformele online. În temeiul acestei obligații, platformele online vor trebui să își conceapă serviciile într-un mod care să nu înșele, să manipuleze sau să denatureze sau să afecteze în alt mod în mod semnificativ capacitatea utilizatorilor de a lua decizii libere și în cunoștință de cauză.

Actul legislativ privind serviciile digitale introduce o serie de obligații pentru a combate răspândirea dezinformării.

În primul rând, aceasta impune platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari să efectueze evaluări ale riscurilor cu privire la diferite elemente ale serviciilor lor. Evaluările riscurilor ar trebui să includă riscurile care decurg din conceperea, funcționarea sau utilizarea lor, cum ar fi campaniile coordonate de dezinformare. Evaluarea ar trebui să ia în considerare modul în care serviciile platformei online foarte mari sau ale platformei online foarte mari sunt utilizate pentru a disemina sau a amplifica conținutul înșelător. Pe baza evaluărilor riscurilor, platformele online sunt obligate să pună în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor. 

În al doilea rând, platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari trebuie să dispună de un mecanism de răspuns la situații de criză. Aceasta ar trebui să includă măsuri care să fie luate atunci când platforma lor este utilizată pentru răspândirea rapidă a dezinformării. 

În al treilea rând, Actul legislativ privind serviciile digitale încurajează platformele să adere laCodul voluntarde bune practici privind dezinformarea.  

În cele din urmă, Actul legislativ privind serviciile digitale recunoaște rolul pe care publicitatea direcționată îl poate juca în răspândirea dezinformării. Pe lângă normele care limitează publicitatea direcționată, Regulamentul privind serviciile digitale impune platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari să mențină un registru public de publicitate. Aceste registre îi vor ajuta pe cercetători să studieze riscurile emergente, cum ar fi campaniile de dezinformare care afectează în mod negativ sănătatea publică, securitatea, discursul civil, participarea politică sau egalitatea. 

Aflați mai multe despre acțiunile Comisiei de combatere a dezinformării

Regulamentul privind serviciile digitale impune platformelor să dispună de mecanisme de semnalare ușor de utilizat pentru conținutul ilegal. Platformele ar trebui să prelucreze rapoartele privind conținutul ilegal în timp util, furnizând informații atât utilizatorului care semnalează conținutul ilegal, cât și utilizatorului care a publicat conținutul cu privire la decizia sa și la orice acțiune ulterioară.

Nu. Noile norme stabilesc un cadru la nivelul UE pentru detectarea, semnalarea și eliminarea conținutului ilegal, precum și noi obligații de evaluare a riscurilor pentru platformele online și motoarele de căutare foarte mari pentru a identifica modul în care se răspândește conținutul ilegal în serviciul lor.

Ceea ce constituie conținut ilegal este definit în alte acte legislative, fie la nivelul UE, fie la nivel național – de exemplu, conținutul cu caracter terorist, materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor sau discursurile ilegale de incitare la ură sunt definite la nivelul UE. În cazul în care un conținut este ilegal numai într-un anumit stat membru, ca regulă generală, acesta ar trebui eliminat numai pe teritoriul pe care este ilegal.

Regulamentul privind serviciile digitale obligă platformele să aibă un punct de contact pentru utilizatori, cum ar fi adresele de e-mail, mesajele instantanee sau roboții de chat. Platformele online vor trebui, de asemenea, să se asigure că contactul este rapid și direct și nu se poate baza exclusiv pe instrumente automatizate, facilitând accesul utilizatorilor la platforme dacă doresc să depună o plângere. În al doilea rând, platformele online trebuie să se asigure că plângerile sunt tratate de personal calificat și că problema este tratată în timp util și în mod nediscriminatoriu. Platformele online trebuie, de asemenea, să furnizeze motive clare și specifice pentru deciziile lor de moderare. În al treilea rând, în cazul în care un utilizator alege să solicite revizuirea unei decizii, aceasta trebuie gestionată gratuit prin intermediul sistemului intern de reclamații al unei platforme.

În prezent, singura modalitate de a soluționa un litigiu între utilizator și platformă este prin intermediul instanței. Începând cu 17 februarie 2024, după aplicarea integrală a Regulamentului privind serviciile digitale, utilizatorii vor avea dreptul la o soluționare extrajudiciară a litigiilor. Costul acesteia ar trebui să fie accesibil și suportat de platforma pe care o utilizează. 

În cazul în care platformele online decid să elimine un anumit conținut, acestea trebuie acum să furnizeze oricărui utilizator afectat informații denumite „expunere de motive”, detaliind motivul pentru care conținutul respectiv a fost eliminat sau limitat.

Platformele online foarte mari trebuie, de asemenea, să trimită aceste expuneri de motive fără date cu caracter personal către o bază de date colectivă, denumităbaza de date privindtransparența DSA.  Baza de date privind transparența DSA permite cercetătorilor să consulte un număr fără precedent de decizii de moderare a conținutului și să studieze evoluția riscurilor sistemice acoperite de DSA. 

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) face publicitatea mai transparentă, asigurându-se că este etichetată în mod clar și că sunt disponibile informații cu privire la persoana care plasează anunțul și la motivul pentru care îl vedeți.

Aceasta introduce, de asemenea, o interdicție totală a publicității care vizează utilizarea de date protejate, cum ar fi orientarea sexuală, etnia sau religia, precum și a publicității direcționate către minori.

Deși UE dispune deja de unele norme pentru a proteja copiii în mediul online, cum ar fi cele prevăzute înDirectiva serviciilor mass-media audiovizuale, Actul legislativ privind serviciile digitale introduce obligații specifice pentru platforme. 

Printre alte obligații, Regulamentul privind serviciile digitale impune serviciilor intermediare care sunt direcționate sau utilizate în principal de minori să depună eforturi pentru a se asigura că termenii și condițiile lor sunt ușor de înțeles de către minori.

În plus, platformele online utilizate de minori ar trebui:

• își proiectează interfața cu cel mai înalt nivel de confidențialitate, securitate și siguranță pentru minori sau participă la coduri de conduită pentru protecția minorilor;
• să ia în considerare cele mai bune practici și orientările disponibile, cum ar fi noua strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii (BIK+);
• să nu prezinte minorilor reclame bazate pe crearea de profiluri.

Platformele online și motoarele de căutare foarte mari (VLOP și VLOSE) trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a proteja minorii.

Aceasta include asigurarea faptului că evaluarea riscurilor acoperă drepturile fundamentale, care includ drepturile copilului. Aceștia ar trebui să evalueze cât de ușor este pentru copii și adolescenți să înțeleagă modul în care funcționează serviciul lor și posibilele expuneri la conținuturi care le-ar putea afecta bunăstarea fizică sau mentală sau dezvoltarea morală.

Supravegherea normelor va fi partajată între Comisie – responsabilă în principal de platformele online foarte mari și de motoarele de căutare online foarte mari – și statele membre, responsabile de alte platforme și motoare de căutare în funcție de locul în care sunt stabilite.

Comisia va avea aceleași competențe de supraveghere pe care le are în temeiul normelor antitrust actuale, inclusiv competențe de investigare și capacitatea de a impune amenzi de până la 6 % din veniturile globale.

Deciziile de neconformitate pot conduce la amenzi, care sunt determinate de natura, gravitatea, recurența și durata încălcării. Cuantumul amenzii trebuie să fie proporțional și nu trebuie să depășească în niciun caz 6 % din cifra de afaceri anuală globală a furnizorului.

Statele membre vor trebui să desemneze autorități competente – denumite coordonatori ai serviciilor digitale – până la 17 februarie 2024 pentru a supraveghea conformitatea serviciilor stabilite în jurisdicția lor și pentru a participa la mecanismul de cooperare al UE.

Un coordonator al serviciilor digitale (CSD) este o autoritate responsabilă cu aplicarea și asigurarea respectării Regulamentului privind serviciile digitale în fiecare stat membru. Statele membre au fost invitate să își desemneze coordonatorul serviciilor digitale până la 17 februarie 2023.

DSC vor contribui la monitorizarea punerii în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale împreună cu Comisia. Acestea vor avea competența de a solicita accesul la datele VLOP/VLOSE, de a dispune inspecții și de a impune amenzi în cazul unei încălcări. Acestea vor fi, de asemenea, responsabile de certificarea „notificatorilor de încredere” și a organismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

Găsiți coordonatorul serviciilor digitale din țara dumneavoastră

Notificatorii de încredere au o expertiză și competențe deosebite în scopul detectării, identificării și notificării conținutului ilegal și sunt independenți de platformele online. Platformele online trebuie să se asigure că notificările transmise de notificatorii de încredere au prioritate și sunt prelucrate în timp util. 

În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, un notificator de încredere este un statut acordat de coordonatorul serviciilor digitale în statul membru în care își are reședința solicitantul unui notificator de încredere.

Pentru a avea succes, solicitantul trebuie: 

• să aibă cunoștințe de specialitate și competențe speciale în scopul detectării, identificării și notificării conținutului ilegal;
• să fie independent de orice furnizor de platforme online;
• Să își desfășoare activitățile în scopul transmiterii de notificări privind conținutul ilegal cu diligență, acuratețe și obiectivitate.

Statutul de „notificator de încredere” va fi acordat de coordonatorul serviciilor digitale din statul membru în care este stabilit solicitantul, cu condiția ca entitatea care depune cererea să îndeplinească toate condițiile prevăzute în regulament.

Coordonatorii serviciilor digitale își vor începe activitatea cel târziu la 17 februarie 2024. Vă recomandăm să monitorizați evoluțiile din statul membru în care vă stabiliți înainte de această dată pentru a găsi informații cu privire la procedura detaliată, care va fi reglementată la nivel național.

Vă atragem atenția asupra faptului că numai entitățile care au un sediu în UE pot solicita statutul de notificator de încredere în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

Actul legislativ privind serviciile digitale stabilește un standard ridicat pentru independența autorităților naționale de reglementare. Acesta include cerințe explicite privind independența la desemnarea coordonatorilor serviciilor digitale din statele membre. Statele membre vor trebui să se asigure că coordonatorul serviciilor digitale dispune de resurse financiare, tehnice și umane adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile. 

Coordonatorii serviciilor digitale ar trebui să rămână pe deplin independenți în procesul lor decizional și să nu solicite instrucțiuni de la guvernele lor sau de la alte organisme, în special de la platformele online.

În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, platformele online foarte mari sau motoarele de căutare online foarte mari trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor care decurg din serviciile lor. Printre acestea se numără dezinformarea sau manipularea alegerilor, violența cibernetică împotriva femeilor sau prejudiciile aduse minorilor în mediul online. Ulterior, acestea trebuie să ia măsuri corespunzătoare de atenuare a riscurilor. 

Pot exista momente în care există îndoieli cu privire la capacitatea unei platforme online foarte mari sau a unui motor de căutare foarte mare de a aborda riscurile pentru societate și riscul de nerespectare a Regulamentului privind serviciile digitale. În astfel de cazuri, Comisia își poate utiliza competențele de investigare.

Competențele de investigare ale Comisiei includ posibilitatea de a trimite cereri de informații, competența de a efectua interviuri sau inspecții, precum și competențe legate de asigurarea respectării legii, cum ar fi impunerea de măsuri suplimentare, amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu.

Aceste competențe pot fi utilizate numai în cazuri justificate de asigurare a respectării Regulamentului privind serviciile digitale și numai în măsura în care acest lucru este necesar și proporțional. Toate deciziile Comisiei pot face obiectul unor căi de atac în fața Curții de Justiție a UE.

În caz de criză, coordonatorul național al serviciilor digitale sau Comisia poate adopta măsuri provizorii. Cu toate acestea, astfel de măsuri ar trebui considerate ca o ultimă soluție. Comisia apreciază libertatea de exprimare și de informare ca piloni-cheie în democrațiile noastre. Prin urmare, nicio măsură nu poate depăși ceea ce este necesar pentru a preveni vătămările grave și ar trebui să fie limitată în timp, încetând să se aplice după colectarea întregii game de probe.

În plus, articolul 8 din Regulamentul privind serviciile digitale precizează în mod explicit că este interzis să se impună obligații generale de monitorizare furnizorilor de platforme online.