Dacă aveți o întrebare care nu este acoperită aici, ne puteți contacta și vom încerca să vă răspundem cât mai repede posibil.
Actul legislativ privind serviciile digitale
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) este un nou set de norme la nivelul UE pentru serviciile digitale care acționează ca intermediari pentru consumatori și bunuri, servicii și conținut. În contextul DSA, serviciile digitale se referă la servicii intermediare, cum ar fi furnizorii de servicii de găzduire, piețele online și rețelele de comunicare socială.
DSA își propune să construiască o lume online mai sigură și mai echitabilă. Acesta va introduce norme care să protejeze în mod egal toți utilizatorii din UE, atât în ceea ce privește bunurile, conținutul sau serviciile ilegale, cât și drepturile lor fundamentale.
De exemplu, asigură:
- o modalitate ușoară de a raporta conținuturi, bunuri sau servicii ilegale;
- măsuri de protecție mai puternice pentru persoanele vizate de hărțuirea și hărțuirea online;
- transparența în ceea ce privește publicitatea;
- interzice anumite tipuri de publicitate direcționată, cum ar fi cele care utilizează date sensibile sau datele minorilor;
- mecanisme de depunere a plângerilor ușor de utilizat și gratuite pentru cazul în care o platformă online ne diminuează conținutul;
- termeni și condiții simplificate.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) este publicat pe site-ul EUR-Lex. Îl puteți citi în orice limbă oficială a UE.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) nu înlocuiește Directiva privind comerțul electronic.
Cu toate acestea, pentru a realiza o mai bună armonizare, ASD include normele existente privind exonerarea de răspundere din Directiva privind comerțul electronic, care asigură faptul că serviciile intermediare pot continua să prospere pe piața unică.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) urmărește să completeze normele RGPD pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a datelor.
De exemplu, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri publicitare, furnizorii de servicii de platformă intră simultan în domeniul de aplicare al DSA și al RGPD.
În plus față de condițiile RGPD pentru orice prelucrare a datelor cu caracter personal, DSA interzice furnizorilor de platforme online să direcționeze anunțuri publicitare utilizând profilarea utilizatorilor care se bazează pe categoriile speciale de date specificate la articolul 9 alineatul (1) din RGPD, cum ar fi orientarea sexuală, etnia sau convingerile religioase.
În plus, orice utilizare a profilului pentru a prezenta reclame direcționate este interzisă atunci când furnizorii sunt conștienți cu certitudine rezonabilă de faptul că utilizatorul este minor.
Din cauza eforturilor de reglementare necoordonate la nivel național, aspectele de reglementare reglementate de Actul legislativ privind serviciile digitale fac obiectul unor norme divergente multiple în diferite state membre, provocând confuzie atât în rândul întreprinderilor, cât și în rândul cetățenilor. Actul legislativ privind serviciile digitale vizează raționalizarea legislației, prin definirea unui set unic de norme la nivelul UE și prin stabilirea unor rețele de coordonare și de asigurare a respectării legislației în toate statele membre.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) vizează intermediarii și platformele online (de exemplu, piețele online, rețelele sociale, platformele de partajare de conținut, magazinele de aplicații și platformele online de călătorie și cazare), cu scopul de a stabili un nou standard pentru responsabilitatea platformelor online în ceea ce privește dezinformarea, conținutul ilegal și alte riscuri societale. Acesta include principii generale și garanții solide pentru libertatea de exprimare și alte drepturi fundamentale.
Actul legislativ privind piețele digitale (DMA) include norme care reglementează platformele online ale gatekeeperilor. Scopul său este de a se asigura că astfel de platforme se comportă într-un mod echitabil online. Aceste norme vor contribui la stabilirea unor condiții de concurență echitabile pentru a stimula inovarea, creșterea și competitivitatea, atât pe piața unică europeană, cât și la nivel mondial.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) se aplică tuturor intermediarilor și platformelor online din UE, de exemplu piețelor online, rețelelor sociale, platformelor de partajare de conținut, magazinelor de aplicații și platformelor online de călătorii și de cazare.
Întreprinderile mici și microîntreprinderile sunt scutite de anumite norme care ar putea fi mai împovărătoare pentru ele. Comisia va monitoriza cu atenție efectele noului regulament asupra IMM-urilor.
Platformele online foarte mari și motoarele de căutare (VLOP și VLOSE) au obligații suplimentare.
Platformele online foarte mari și motoarele de căutare sunt cele ale căror utilizatori medii ating sau depășesc 10 % din populația UE. Acest lucru este echivalent cu a avea 45 de milioane de utilizatori sau mai mult.
A se vedea mai jos lista VLOP-urilor și a VLOSE-urilor desemnate de Comisie până în prezent.
VLOP-uri:
- Alibaba AliExpress
- Magazin Amazon
- Apple AppStore
- Booking.com
- Hărți Google
- Google Play
- Cumpărături Google
- PornHub
- Snapchat
- Stripchat
- TikTok
- Wikipedia
- X (cunoscut anterior sub numele de Twitter)
- XVideos
- YouTube
- Zalando
VLOSEs:
- Bing
- Căutare Google
Platformele online foarte mari (VLOP) și motoarele de căutare (VLOSE) trebuie să îndeplinească o serie de obligații, cum ar fi:
- efectuarea de evaluări ale riscurilor;
- introducerea unor măsuri de atenuare a riscurilor;
- furnizarea de versiuni ușor de citit și multilingve ale termenilor și condițiilor lor;
- instituirea unui mecanism de răspuns la situații de criză;
- crearea unui registru public pentru reclamele utilizate în cadrul serviciilor lor.
În plus, acestea sunt obligate să pună în aplicare aceste obligații la 4 luni de la desemnarea lor. Aceasta înseamnă că, pentru VLOP și VLOSE desemnate în aprilie 2023, aceste obligații se aplică deja.
Citiți Actul legislativ privind serviciile digitale pentru a afla mai multe despre obligații
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) a fost propus în decembrie 2020. S-a ajuns la un acord politic în aprilie 2022 și a intrat în vigoare în noiembrie 2022.
Până la 17 februarie 2023, platformele și motoarele de căutare au fost obligate să își publice numerele de utilizator. Comisia a desemnat primele platforme online foarte mari și motoarele de căutare (VLOP și VLOSE) la 25 aprilie 2023, iar al doilea lot la 20 decembrie.
Platformele desemnate ca VLOP sau VLOSE au la dispoziție 4 luni de la desemnare pentru a se conforma normelor DSA, ceea ce include publicarea unei evaluări a riscurilor.
Toate entitățile reglementate vor trebui să respecte DSA până la 17 februarie 2024. Acesta este, de asemenea, termenul limită până la care statele membre trebuie să înființeze coordonatori ai serviciilor digitale.
Utilizatori
Actul legislativ privind serviciile digitale introduce o serie de norme pentru a ne proteja drepturile fundamentale online. Aceste drepturi includ libertatea de gândire, libertatea de exprimare, libertatea de informare și libertatea de opinie fără manipulare.
DSA asigură:
- transparența deciziilor și a ordinelor de eliminare a conținutului;
- rapoarte puse la dispoziția publicului cu privire la modul în care este utilizată moderarea automată a conținutului și cu privire la rata de eroare a acesteia;
- armonizarea răspunsurilor la conținutul ilegal online.
- modele mai puțin întunecate online;
- interzicerea publicității direcționate care utilizează date sensibile sau date ale minorilor;
- o mai mare transparență a utilizatorilor cu privire la fluxul lor de informații, cum ar fi informații privind parametrii sistemelor de recomandare și termeni și condiții accesibile.
Citiți mai multe despre ceea ce face UE pentru a ne proteja drepturile online
Modelele întunecate sunt o modalitate de a proiecta platforme online pentru a păcăli utilizatorii să facă lucruri pe care altfel nu le-ar fi luat în considerare, de multe ori, dar nu întotdeauna implicând bani.
De exemplu, platformele ar putea păcăli utilizatorii să partajeze mai multe informații decât ar fi altfel de acord. Sau, ei ar putea face publicitate unui produs mai ieftin, dar indisponibil și apoi să direcționeze utilizatorul către produse similare care costă mai mult. Alte exemple includ înșelarea utilizatorilor să se aboneze la servicii, ascunderea sau crearea de butoane înșelătoare, îngreunând dezabonarea la buletine informative și multe altele.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) conține o obligație care echivalează cu interzicerea utilizării așa-numitelor modele întunecate pe platformele online. În temeiul acestei obligații, platformele online vor trebui să își proiecteze serviciile într-un mod care să nu înșele, să manipuleze sau să denatureze sau să afecteze în alt mod capacitatea utilizatorilor de a lua decizii libere și în cunoștință de cauză.
Actul legislativ privind serviciile digitale introduce o serie de obligații de combatere a răspândirii dezinformării.
În primul rând, aceasta impune VLOP și VLOSE să efectueze evaluări ale riscurilor cu privire la diferite elemente ale serviciilor lor. Evaluările riscurilor ar trebui să includă riscuri care decurg din conceperea, funcționarea sau utilizarea acestora, cum ar fi campaniile coordonate de dezinformare. Evaluarea ar trebui să analizeze modul în care serviciile VLOP sau vlose sunt utilizate pentru diseminarea sau amplificarea conținutului înșelător. Pe baza evaluărilor riscurilor, platformele online sunt obligate să pună în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor.
În al doilea rând, VLOP și VLOSE trebuie să dispună de un mecanism de răspuns la situații de criză. Aceasta ar trebui să includă măsuri care trebuie luate atunci când platforma lor este utilizată pentru răspândirea rapidă a dezinformării.
În al treilea rând, DSA încurajează platformele să adere lacodul voluntarde practică privind dezinformarea.
În cele din urmă, DSA recunoaște rolul pe care publicitatea direcționată îl poate juca în răspândirea dezinformării. Pe lângă normele care limitează publicitatea direcționată, DSA impune VLOP și VLOSE să mențină un registru public de publicitate. Aceste depozite vor ajuta cercetătorii să studieze riscurile emergente, cum ar fi campaniile de dezinformare care afectează negativ sănătatea publică, securitatea, discursul civil, participarea politică sau egalitatea.
Citiți mai multe despre acțiunile Comisiei pentru combaterea dezinformării
DSA impune platformelor să dispună de mecanisme de semnalizare ușor de utilizat pentru conținutul ilegal. Platformele ar trebui să prelucreze în timp util rapoarte de conținut ilegal, furnizând informații atât utilizatorului care semnalează conținutul ilegal, cât și utilizatorului care a publicat conținutul cu privire la decizia sa, precum și orice alte acțiuni ulterioare.
Nu. Noile norme stabilesc un cadru la nivelul UE pentru detectarea, marcarea și eliminarea conținutului ilegal, precum și noi obligații de evaluare a riscurilor pentru platformele online foarte mari și motoarele de căutare pentru a identifica modul în care conținutul ilegal se răspândește în serviciul lor.
Ceea ce constituie conținut ilegal este definit în alte legi, fie la nivelul UE, fie la nivel național – de exemplu, conținutul cu caracter terorist, materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor sau discursurile ilegale de incitare la ură sunt definite la nivelul UE. În cazul în care un conținut este ilegal numai într-un anumit stat membru, acesta ar trebui, ca regulă generală, să fie eliminat numai pe teritoriul pe care este ilegal.
DSAobligă platformele să aibă un punct de contact pentru utilizatori, cum ar fi adrese de e-mail, mesaje instant sau chatbots. Platformele online vor trebui, de asemenea, să se asigure că contactul este rapid și direct și că nu se poate baza exclusiv pe instrumente automatizate, facilitând accesul utilizatorilor la platforme dacă doresc să depună o plângere. În al doilea rând, platformele online trebuie să se asigure că plângerile sunt tratate de personal calificat și că problema este tratată în timp util și nediscriminatoriu. Platformele online trebuie, de asemenea, să furnizeze motive clare și specifice pentru deciziile lor de moderare. În al treilea rând, în cazul în care un utilizator alege să solicite revizuirea unei decizii, aceasta trebuie gestionată gratuit prin intermediul sistemului intern de reclamații al unei platforme.
În prezent, singura modalitate de a soluționa un litigiu între utilizator și platformă este prin intermediul instanței. Începând cu 17 februarie 2024, după aplicarea integrală a DSA, utilizatorii vor avea dreptul la o soluționare extrajudiciară a litigiilor. Costul acestuia ar trebui să fie accesibil și suportat de platforma pe care o utilizează.
În cazul în care platformele online decid să elimine o bucată de conținut, acestea trebuie acum să furnizeze oricărui utilizator afectat informații numite „declarație de motive”, detaliind motivul pentru care acel conținut a fost eliminat sau limitat.
VLOP trebuie, de asemenea, să trimită aceste expuneri de motive fără date cu caracter personal către o bază de date colectivă, denumită Baza de date privind transparența DSA. Baza de date privind transparența DSA permite cercetătorilor să consulte o cantitate fără precedent de decizii de moderare a conținutului și să studieze evoluția riscurilor sistemice acoperite de DSA.
Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) face publicitatea mai transparentă, asigurându-se că aceasta este etichetată în mod clar și că sunt disponibile informații despre cine plasează anunțul și motivul pentru care îl vedeți.
Acesta introduce, de asemenea, o interdicție completă a publicității care este direcționată utilizând date protejate, cum ar fi orientarea sexuală, etnia sau religia, precum și publicitatea direcționată către minori.
Deși UE dispune deja de anumite norme pentru a proteja copiii online, cum ar fi cele prevăzute în Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, Actul legislativ privind serviciile digitale introduce obligații specifice pentru platforme.
Printre alte obligații, DSA impune serviciilor intermediare care sunt în principal direcționate sau utilizate de minori să depună eforturi pentru a se asigura că termenii și condițiile lor sunt ușor de înțeles de către minori.
În plus, platformele online utilizate de minori ar trebui:
- să își proiecteze interfața cu cel mai înalt nivel de confidențialitate, securitate și siguranță pentru minori sau să participe la coduri de conduită pentru protecția minorilor;
- să ia în considerare cele mai bune practici și orientările disponibile, cum ar fi noua strategie europeană pentru un internet mai bun pentru copii (BIK+);
- nu prezintă reclame către minori pe baza profilării.
Platformele online foarte mari și motoarele de căutare (VLOP și VLOSE) trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a proteja minorii.
Aceasta include asigurarea faptului că evaluarea riscurilor acoperă drepturile fundamentale, care includ drepturile copilului. Ei ar trebui să evalueze cât de ușor este pentru copii și adolescenți să înțeleagă modul în care funcționează serviciul lor și posibilele expuneri la conținut care le-ar putea afecta bunăstarea fizică sau mentală sau dezvoltarea morală.
Executarea
Supravegherea normelor va fi partajată între Comisie – în principal responsabilă pentru VLOP și VLOSE – și statele membre, responsabile de alte platforme și motoare de căutare, în funcție de locul în care sunt stabilite.
Comisia va avea aceleași competențe de supraveghere ca în temeiul normelor antitrust actuale, inclusiv competențele de investigare și capacitatea de a impune amenzi de până la 6 % din veniturile globale.
Până la 17 februarie 2024, statele membre vor trebui să desemneze autorități competente – denumiți coordonatori ai serviciilor digitale – care să supravegheze conformitatea serviciilor stabilite în jurisdicția lor și să participe la mecanismul de cooperare al UE.
Un coordonator al serviciilor digitale (CSD) este o autoritate responsabilă cu aplicarea și asigurarea respectării DSA în fiecare stat membru. Acestea trebuie desemnate de statele membre până la 17 februarie 2023.
DSC-urile vor contribui la monitorizarea punerii în aplicare a DSA împreună cu Comisia. Aceștia vor avea competența de a solicita accesul la datele VLOP/VLOSE, de a dispune inspecții și de a impune amenzi în cazul unei încălcări. Acestea vor fi, de asemenea, responsabile de certificarea „semnificatorilor de încredere” și a organismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.
Notificatorii de încredere au expertiză și competență specială în scopul detectării, identificării și notificării conținutului ilegal și sunt independenți de platformele online. Platformele online trebuie să se asigure că notificările transmise de notificatorii de încredere au prioritate și sunt prelucrate în timp util.
În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, un notificator de încredere este un statut acordat de coordonatorul serviciilor digitale în statul membru în care își are reședința solicitantul notificatorului de încredere.
Pentru a avea succes, solicitantul trebuie:
- Să aibă cunoștințe de specialitate și competențe speciale în scopul detectării, identificării și notificării conținutului ilegal;
- Să fie independent de orice furnizor de platforme online;
- Să își desfășoare activitățile în scopul transmiterii cu diligență, acuratețe și obiectivitate a notificărilor privind conținutul ilegal.
Statutul de notificator de încredere va fi acordat de coordonatorul serviciilor digitale din statul membru în care este stabilit solicitantul, cu condiția ca entitatea solicitantă să îndeplinească toate condițiile prevăzute în regulament.
Coordonatorii serviciilor digitale vor începe să funcționeze cel târziu la 17 februarie 2024. Vă sfătuim să monitorizați evoluțiile din statul membru de stabilire înainte de această dată pentru a găsi informații cu privire la procedura detaliată, care va fi reglementată la nivel național.
Vă atragem atenția asupra faptului că numai entitățile care au un sediu în UE pot solicita statutul de notificator de încredere în temeiul DSA.
DSAstabilește un standard ridicat pentru independența autorităților naționale de reglementare. Aceasta include cerințe explicite privind independența atunci când se desemnează coordonatori de servicii digitale în statele membre. Statele membre vor trebui să se asigure că coordonatorul serviciilor digitale dispune de resurse financiare, tehnice și umane adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile.
Coordonatorii serviciilor digitale ar trebui să rămână pe deplin independenți în procesul lor decizional și să nu solicite instrucțiuni din partea guvernelor sau a altor organisme, în special a platformelor online.
În temeiul DSA, platformele online foarte mari sau motoarele de căutare online foarte mari trebuie să efectueze o evaluare a riscurilor care decurg din serviciile lor. Printre acestea se numără dezinformarea sau manipularea alegerilor, violența cibernetică împotriva femeilor sau prejudiciile aduse minorilor online. Apoi, acestea trebuie să ia măsuri corespunzătoare de atenuare a riscurilor.
Pot exista momente în care există îndoieli cu privire la capacitatea unei platforme online foarte mari sau a unui motor de căutare de a aborda riscurile pentru societate și de a risca nerespectarea DSA. În astfel de cazuri, Comisia își poate exercita competențele de investigare.
Printre competențele de investigare ale Comisiei se numără posibilitatea de a trimite cereri de informații, competența de a efectua interviuri sau inspecții, precum și competențe legate de asigurarea respectării legii, cum ar fi impunerea de măsuri suplimentare, amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu.
Aceste competențe pot fi utilizate numai în cazuri justificate de asigurare a conformității cu ASD și numai în măsura în care acest lucru este necesar și proporțional. Toate deciziile Comisiei fac obiectul unor căi de atac judiciare în fața Curții de Justiție a UE.
În caz de criză, coordonatorul național al serviciilor digitale sau Comisia poate adopta măsuri provizorii. Cu toate acestea, astfel de măsuri ar trebui considerate ca fiind o soluție de ultimă instanță. Comisia apreciază libertatea de exprimare și de informare ca piloni-cheie în democrațiile noastre. Prin urmare, nicio măsură nu poate depăși ceea ce este necesar pentru a preveni vătămările grave și ar trebui să fie limitată în timp, încetând să se aplice odată ce a fost colectată întreaga gamă de probe.
În plus, articolul 8 din DSA precizează în mod explicit că este interzisă impunerea unor obligații generale de monitorizare furnizorilor de platforme online.
Related content
Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale urmăresc să creeze un spațiu digital mai sigur în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor să fie protejate și să stabilească condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi.