Politica europeană privind internetul obiectelor

Internetul lucrurilor (IoT) ne permite să fuzionăm lumea fizică și lumea virtuală. Acesta oferă soluții inovatoare și ne permite să creăm medii inteligente. Tehnologiile internetului obiectelor se află în avangarda transformării digitale a economiei mondiale, alături de aplicarea inteligenței distribuite și artificiale (IA). Datele colectate de la senzorii IoT pot fi monitorizate și alimentate înapoi la un sistem central pentru a declanșa o acțiune, pentru a obține informații sau pentru a răspunde la un alt obiect conectat, aflat la sute de kilometri distanță.

Tehnologia europeană IoT și Edge Computing

Implementarea tehnologiilor IoT va optimiza modul în care ne trăim viața. Se estimează că numărul dispozitivelor conectate la IoT instalate va crește de la aproximativ 40 de miliarde în 2023 la 49 de miliarde până în 2026, crescând cu o rată de creștere anuală compusă de 7 % (International Data Corporation). De asemenea, este demn de remarcat faptul că trei sferturi dintre organizațiile europene utilizează cloud, în timp ce aproximativ același plan de acțiuni de a investi în IoT.

Acest lucru duce la o creștere exponențială a datelor care sunt prelucrate la marginea rețelei.

Acest lucru înseamnă că putem reduce costurile de comunicare și stocare, precum și consumul de energie al prelucrării datelor.

De asemenea, putem aplica învățarea automată și IA pentru a identifica în siguranță modelele de date care afectează procesele fizice sau întreprinderile. Comisia Europeană a adoptat un set de acțiuni politice de sprijin pentru a accelera adoptarea următoarei generații de IoT și a calculelor de margine și pentru a valorificaîntregul lor potențial în Europa, în beneficiul cetățenilor și întreprinderilor din UE.

Împreună cu calculul de margine, viitorul IoT va revoluționa modul în care producția și procesele sunt organizate și monitorizate de-a lungul lanțurilor valorice strategice, aducând tranziția verde și cea digitală către industria europeană.

Web 4.0 și lumi virtuale industriale

Determinată de creșterea obiectelor IoT și a sistemelor conectate peste tot, complexitatea manipulării datelor la margine este caracterizată de inflația datelor, diversitatea tipurilor de date și compatibilitatea sarcinilor.

Evoluția către Web 4.0 și noua lume virtuală subliniază rolul funcțiilor de rețea emergente. Este o tranziție de la internetul obiectelor la internetul gemenilor digitali, de la cloud și calcul central la calculul spațial. Acesta beneficiază de progrese în domeniul tehnologiilor de interfață cu utilizatorul, cum ar fi realitatea extinsă (XR), și stimulează automatizarea și robotica spre viziunea unui metavers industrial.

Printre rezultatele unei reuniuni recente de consultare s-a afirmat că metaversul industrial este mai matur decât metaversul condus de consumatori. Părțile interesate și-au exprimat punctul de vedere cu privire la importanța informațiilor distribuite și a sistemelor industriale colaborative în cadrul Continuumului IoT-Edge, ca parte a provocărilor mai ample de tip Cloud-Edge Continuum. Întrucât acesta este un domeniu emergent, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a explora oportunitățile și provocările cu care se confruntă părțile interesate europene.

Programe de cercetare, dezvoltare și inovare legate de IoT

Prin intermediul cererilor de propuneri din cadrul programului Orizont Europa privind „Leading Data and Computing Technologies”, Comisia finanțează proiecte IoT și alte activități în cadrul clusterului 4 „Digital, industrial și spațial” Destinația 3:De la cloud la margine la IoT

În special, prin intermediul cererilor de propuneri din cadrul programului de lucru pentru 2021-2022 al programului de lucru Orizont Europa, UE a investit doar aproximativ 100 de milioane EUR în acest cluster, cu proiecte de cercetare și inovare de metasisteme de operare și instrumente de programare pentru informații descentralizate și roiuri.

Aceste proiecte se bazează pe păstrarea majorității procesării datelor la margine și chiar la nivel de dispozitiv, mai degrabă decât în cloud. Acestea vor fi puse în aplicare în perioada 2022-2025. Aceste investiții în tehnologii emergente se bazează pe succesele proiectelor aferente programului Orizont 2020, în valoare de aproximativ 150 de milioane EUR, dintre care unele s-au desfășurat până în 2023. Aceste proiecte anterioare s-au axat pe construirea de platforme și pe proiecte pilot la scară largă, dar contribuie, de asemenea, la tranziția verde și la tranziția digitală a Europei în general. În plus, UE sprijină, de asemenea, aspecte transversale, cum ar fi construirea ecosistemelor, securitatea cibernetică, interoperabilitatea platformelor, integrarea tehnologică și standardizarea.

Cererile de propuneri din cadrul programului de lucru 2023-2024 se axează pe cercetare și inovare în continuumul informaticii cognitive, precum și pe pilotarea platformelor inteligente IoT emergente și a inteligenței descentralizate. Aceste proiecte vor demonstra utilizarea IoT și a tehnologiilor de margine în mai multe sectoare, stimulând colaborarea industrială prin platforme și standarde deschise, obținând astfel poziția de lider european în întregul ecosistem de margine.

IoT în funcție de sector

Politica Comisiei Europene privind internetul obiectelor acoperă numeroase sectoare verticale, promovând utilizarea noilor tehnologii pentru a stimula tranziția digitală și verde a economiei și societății noastre.

Din perspectiva aplicațiilor, IoT și tehnologiile digitale sunt factori-cheie pentru transformarea digitală în diferite sectoare. Pentru a realiza această digitalizare, Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) lucrează în colaborare cu direcțiile generale politice respective pentru a sprijini proiectele digitale din clusterul 5 „Climă, energie și mobilitate” al programului Orizont Europa și clusterul 6 „Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu”.

Direcția Generală Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) și DG CONNECT dezvoltă sinergii între Strategiaeuropeană privinddatele și Strategia pentru omobilitate durabilăși inteligentă, cu un accent deosebit pe implementarea unuispațiu european comun aldatelor privind mobilitatea . Ambele direcții generale și-au unit forțele cu Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD) și cu Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) pentru a dezvolta temamobilității conectate și automatizate printr-o serie de politici complementare și prin acțiuni de cercetare și dezvoltare.

Direcția Generală Energie (DG ENER) și DG CONNECT pregătesc acțiuniîn urmaPlanului deacțiune privind digitalizarea energiei, pentru a accelera transformarea digitală și durabilă a sistemului energetic al UE. Această activitate este în conformitate cuPactul verde european al Comisiei, cu REPowerEUși cuprogramul de politică„Decenia digitală” pentru 2030. Aceasta vizează, de asemenea, consolidarea schimbului și a utilizării datelor în sectorul energetic, cu scopul de a institui unspațiu european comun al datelor privind energia.

În cele din urmă, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) colaborează cu DG CONNECT pentru dezvoltarea unui spațiu european comun al datelor agricolepentru a asigura transformarea digitală a industriei agricole europene. Acțiunile actuale sunt cofinanțate prin intermediul programului Orizont Europa. Implementarea spațiilor de date respective urmează să fie sprijinită în cadrul programului Europa digitală în 2024, pe baza activităților statelor membre ale UE.

Printr-o cooperare excelentă, eficace și strânsă între diferitele direcții generale ale Comisiei, UE este lider prin exemplu în domenii precum legislația, standardizarea și interoperabilitatea, securitatea cibernetică, TIC durabile, precum și în sprijinirea cercetării, inovării și implementării. Aceasta colaborează cu părțile interesate relevante, atât din sectorul public, cât și din cel privat, precum și cu societatea civilă din aceste domenii.