Întrebări și răspunsuri: Orientări pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea

Cu privire la Codul de bune practici

Ce este Codul de bune practici privind dezinformarea?

Codul de bune practici stabilește principii și angajamente pentru platformele online și sectorul publicității pentru a combate răspândirea dezinformării online în UE, pe care semnatarii săi au convenit să le pună în aplicare. Este primul instrument de autoreglementare din lume pentru combaterea dezinformării. Evaluarea din 2020 a codului a arătat că acesta este un bun exemplu de cooperare structurată cu platformele online pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate. De asemenea, Comisia a identificat deficiențe, inclusiv aplicarea inconsecventă și incompletă la nivelul platformelor și al țărilor UE, lacune în ceea ce privește acoperirea angajamentelor codului pe care Orientările pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea urmăresc să le abordeze.

Care sunt orientările privind Codul de bune practici?

Orientările stabilesc așteptările Comisiei cu privire la modul în care platformele și alte părți interesate relevante ar trebui să consolideze Codul de bune practici privind dezinformarea pentru a aborda lacunele și deficiențele și pentru a crea un mediu online mai transparent, mai sigur și mai de încredere. Acesta stabilește, de asemenea, pietrele de temelie pentru un cadru solid de monitorizare a punerii în aplicare a codului. Orientările vizează evoluția Codului de bune practici existent către un instrument de coreglementare prevăzut în Actul legislativ privind serviciile digitale, fără a aduce atingere acordului final privind ASD și astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană. Codul consolidat oferă o oportunitate timpurie de a elabora măsuri adecvate pentru a aborda riscurile sistemice care decurg din funcționarea și utilizarea serviciilor platformelor, având în vedere cadrul anticipat de evaluare și atenuare a riscurilor DSA.

Cum remediază orientările deficiențele codului actual?

Orientările abordează principalele deficiențe și lacune identificate în evaluarea codului efectuată de Comisie în 2020, bazându-se, de asemenea, pe lecțiile învățate din programul de monitorizare a dezinformării legate de COVID-19. Acesta solicită ca semnatarii să își asume angajamente mai ferme pentru a asigura un răspuns mai eficace la răspândirea dezinformării, o aplicare mai coerentă a codului la nivelul platformelor și al țărilor UE, un sistem de monitorizare consolidat cu indicatori-cheie de performanță clari și un mecanism adecvat pentru adaptarea periodică a codului. Acesta propune extinderea domeniului de aplicare și a domeniului de aplicare al codului și stabilește modul în care ar trebui consolidate angajamentele codului. De exemplu, acesta solicită măsuri mai ferme de demonetizare a furnizorilor de dezinformare, de creștere a transparenței publicității politice, de abordare a comportamentului manipulator, de capacitare a utilizatorilor, de îmbunătățire a cooperării cu verificatorii veridicității informațiilor și de asigurare a accesului cercetătorilor la date.

Care este domeniul de aplicare al Codului consolidat în conformitate cu orientările?

Planul de acțiune pentru democrația europeană definește dezinformarea ca fiind „conținut fals sau înșelător care este răspândit cu intenția de a înșela sau de a asigura câștiguri economice sau politice și care poate cauza prejudicii publice”. Deși principalul obiectiv al codului rămâne dezinformarea în sens restrâns, codul consolidat ar trebui să solicite semnatarilor să instituie politici adecvate și să ia măsuri proporționale pentru a atenua riscurile pe care le prezintă dezinformarea, atunci când există o dimensiune semnificativă a prejudiciului public și cu garanții adecvate pentru libertatea de exprimare. Termenul general de „dezinformare” utilizat în orientări include, de asemenea, atât operațiunile de influențare a informațiilor, cât și interferențele, inclusiv din partea actorilor străini, în cazul în care manipularea informațiilor este utilizată cu efectul de a provoca prejudicii publice semnificative.

Cine sunt semnatarii Codului de bune practici?

Semnatarii actuali implică principalele platforme online active în UE, precum și asociațiile profesionale și actorii relevanți din ecosistemele online și de publicitate. Acestea sunt: Google, Facebook, Twitter, Microsoft, TikTok, Mozilla, DOT Europe (fosta EDiMA), Federația Mondială a Advertizorilor (WFA) și omologul său belgian, Uniunea agenților de publicitate din Belgia (UBA);  Asociația Europeană a Agențiilor de Comunicare (EACA) și membrii săi naționali din Franța, Polonia și Republica Cehă – Association des Agences Conseils en Communication (AACC), Stowarzyszenie Komunikacji Marketingowej/Ad Artis Art Foundation (SAR) și Asociace Komunikacnich Agentur (AKA) – Biroul de publicitate interactivă (IAB Europa), Kreativitet & Kommunikation și Goldbach Audience (Elveția) AG.

Cum vor fi puse în aplicare angajamentele codului? Cum rămâne cu cadrul de coreglementare instituit de DSA?

Orientările fac parte din acțiunile cuprinzătoare ale Comisiei de combatere a dezinformării și, de asemenea, stabilesc pietrele de temelie pentru un cadru solid de monitorizare. Orientările vizează evoluția Codului de bune practici existent către un cod de conduită, ca parte a cadrului de coreglementare prevăzut în Actul legislativ privind serviciile digitale, fără a aduce atingere acordului final privind ASD în cadrul procesului colegislativ. Ca parte a cadrului de coreglementare, DSA definește anumite obiective și criterii minime pe care codurile de conduită trebuie să le respecte.

Platformele foarte mari vor beneficia de pe urma participării la codul consolidat în anticiparea noilor obligații obligatorii care le sunt aplicabile în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale propuse. În special, în ceea ce privește evaluarea riscurilor, atenuarea riscurilor, responsabilizarea utilizatorilor și transparența în ceea ce privește publicitatea. Ca atare, codul consolidat oferă o oportunitate timpurie de a elabora măsuri adecvate pentru a aborda unul dintre riscurile majore pe care le prezintă serviciile platformelor, având în vedere cadrul propus al DSA. Platformele mai mici și alte părți interesate ar beneficia, de asemenea, de aderarea la angajamentele corespunzătoare din codul consolidat pentru a profita de cele mai bune practici ale acestuia și pentru a proteja împotriva riscurilor reputaționale prezentate de utilizarea abuzivă a sistemelor lor pentru a răspândi dezinformarea.

Deși există numeroase beneficii în colaborarea în temeiul codurilor de conduită, înscrierea la cod va rămâne o decizie voluntară a platformei, inclusiv în temeiul propunerii de act legislativ privind serviciile digitale.

Pot noii semnatari să adere la Cod?

Da, Comisia încurajează noii semnatari să adere la cod și să participe la revizuirea acestuia, deoarece o participare mai largă sporește impactul și eficacitatea codului. Una dintre recomandările Comisiei pentru codul consolidat este de a include angajamente adaptate care să corespundă diversității serviciilor furnizate de semnatari, dimensiunii acestora și rolurilor specifice pe care le joacă în ecosistem. Semnatarii ar trebui să își asume angajamentele care sunt relevante pentru serviciile lor. Semnatarii perspectivei pot intra deja în contact cu serviciile Comisiei în vederea aderării la codul consolidat și a participării la elaborarea acestuia.

Cine poate fi un potențial nou semnatar?

Potențialii noi semnatari pot include platforme înființate și emergente active în UE, servicii de mesagerie privată, părți interesate relevante din ecosistemul de publicitate online (de exemplu, schimburi de anunțuri, furnizori de tehnologii publicitare, proprietari de mărci), alți actori care furnizează servicii care pot fi utilizate pentru a demonetiza dezinformarea (de exemplu, servicii de plată electronică, platforme de comerț electronic, servicii de finanțare participativă/donare), precum și părți interesate care pot contribui cu instrumente, instrumente, soluții sau expertiză la funcționarea eficace a codului.

Programul de monitorizare a dezinformării în contextul COVID-19

Cum va beneficia experiența programului de monitorizare a dezinformării în contextul COVID-19 codul consolidat?

Programul de monitorizare a dezinformării legate de COVID-19 a oferit o imagine de ansamblu aprofundată a acțiunilor întreprinse de platforme pentru a combate informațiile false și înșelătoare cu privire la coronavirus și vaccinuri. Aceasta s-a dovedit a fi o măsură utilă de transparență pentru a asigura responsabilitatea publică a platformelor și a supus codului un test de rezistență. Platformele au raportat cu privire la acțiunile întreprinse pentru a spori vizibilitatea surselor autoritare, instrumentele dezvoltate pentru a facilita accesul la informații fiabile de interes public, au retrogradat și au luat măsuri în ceea ce privește conținutul care conține informații false sau înșelătoare care ar putea provoca vătămări fizice, publicitatea interzisă care exploatează criza și eforturile sporite de a furniza informații exacte cu privire la vaccinuri.

Programul de monitorizare a evidențiat, de asemenea, o serie de deficiențe. Sistemul de monitorizare îmbunătățit ar trebui să prevadă o evaluare periodică a punerii în aplicare de către semnatari a angajamentelor codului și să permită evaluarea eficacității codului ca instrument de combatere a dezinformării. Cadrul de monitorizare ar trebui să se bazeze pe indicatori-cheie de performanță puternici și preciși care măsoară rezultatele și impactul politicilor puse în aplicare de semnatari („indicatori la nivelul serviciilor”), precum și pe indicatori-cheie de performanță care măsoară impactul global al codului asupra dezinformării în UE („indicatori structurali”). Codul consolidat ar trebui să asigure faptul că informațiile și datele sunt furnizate în formate standardizate, cu defalcări ale statelor membre.

Plasamente publicitare și publicitate politică

Cum vizează orientările să reducă profiturile generate de dezinformare?

Platformele și toți ceilalți actori ai ecosistemului de publicitate online ar trebui să colaboreze pentru a opri monetizarea dezinformării prin venituri din publicitate. Prin urmare, angajamentele consolidate ale codului ar trebui să ia măsuri mai detaliate și mai adaptate pentru a aborda riscurile de dezinformare legate de distribuirea de publicitate online. În plus, instrumentele de siguranță a mărcii ar trebui să integreze analiza efectuată de verificatorii veridicității informațiilor și de cercetători cu privire la sursele campaniilor de dezinformare. Pe de altă parte, proprietarii de mărci și agenții de publicitate ar trebui să se angajeze să evite plasarea publicității lor lângă dezinformare sau în locuri care publică în mod repetat dezinformarea.

Cum vor ține seama orientările de viitoarea legislație privind transparența conținutului politic sponsorizat?

Revizuirea Codului de bune practici în domeniul publicității politice va trebui să țină seama de viitoarea propunere legislativă și să servească drept instrument important pentru realizarea de progrese tangibile, atât înainte de legislație, cât și prin intermediul cadrului legislativ, odată intrat în vigoare. Codul consolidat ar trebui să elaboreze soluții conduse de industrie pentru a sprijini punerea sa în aplicare și pentru a realiza progrese continue în acest domeniu. Orientările propun consolidarea angajamentelor semnatarilor codului de a spori transparența și publicarea anunțurilor politice. Aceste anunțuri ar trebui să fie etichetate în mod clar și eficient și să poată fi distinse ca conținut plătit, iar utilizatorii ar trebui să poată înțelege că conținutul afișat conține publicitate legată de aspecte politice.

Împuternicirea utilizatorilor

Cum ar trebui ca codul consolidat să abordeze comportamentul manipulator?

Orientările sugerează consolidarea codului pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a formelor actuale și emergente de comportament manipulator utilizate pentru răspândirea dezinformării, cum ar fi roboții, conturile false, campaniile organizate de manipulare, preluarea conturilor. Angajamentele adaptate ar trebui să abordeze vulnerabilitățile și să asigure transparența și responsabilitatea acțiunilor întreprinse pentru a reduce impactul comportamentului manipulator.

Ce măsuri sugerează orientările pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare a utilizatorilor?

Punerea la dispoziția utilizatorilor a unor instrumente care să permită o mai bună înțelegere a mediului online și promovarea unui comportament mai responsabil în mediul online este esențială pentru limitarea răspândirii dezinformării. Orientările invită semnatarii codului să se angajeze la o „proiectare sigură” ca principiu director pentru arhitectura serviciilor lor. Aceasta înseamnă că semnatarii ar trebui să se angajeze să evalueze riscurile pe care le prezintă sistemele lor și să conceapă arhitectura serviciilor lor într-un mod care să reducă la minimum riscurile legate de răspândirea și amplificarea dezinformării.

Codul consolidat ar trebui să includă măsuri concrete pentru a atenua riscurile sistemelor de recomandare care alimentează răspândirea virală a dezinformării, pentru a spori vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și pentru a emite avertismente utilizatorilor care au interacționat cu conținutul care a fost identificat ca fiind fals sau înșelător de către verificatorii faptelor. Utilizatorii trebuie, de asemenea, să beneficieze de mai multă agenție, de exemplu prin posibilitatea de a semnala dezinformarea și prin personalizarea preferințelor privind sistemele de recomandare. Semnatarii sunt încurajați să își continue acțiunile de promovare a educației în domeniul mass-mediei.

Împuternicirea comunității de cercetare și verificare a faptelor

Cum se poate asigura accesul comunității de cercetare la datele necesare pentru a studia în mod corespunzător dezinformarea?

Cercetătorii, organizațiile societății civile, jurnaliștii de investigație și cercetătorii non-academici joacă un rol important în înțelegerea evoluției riscurilor legate de dezinformare. Calitatea cercetării în acest domeniu depinde de accesul cercetătorilor la datele de pe platforme. Comisia solicită semnatarilor să îmbunătățească drastic situația actuală caracterizată printr-o furnizare episodică și arbitrară de date, care nu răspunde întregii game de nevoi de cercetare. Prin urmare, semnatarii ar trebui să lucreze, în cooperare cu comunitatea de cercetare, cu Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO) și cu autoritățile naționale relevante, pentru a crea în comun un cadru juridic și solid pentru accesul la date în scopuri de cercetare.

Cum poate codul să îmbunătățească impactul activităților de verificare a faptelor?

Pentru a remedia lacunele semnificative și acoperirea inegală a activităților de verificare a faptelor între servicii și țările UE, semnatarii ar trebui să se angajeze să extindă cooperarea cu verificatorii veridicității faptelor. Creșterea impactului verificării faptelor poate fi realizată, de asemenea, printr-o mai bună încorporare și vizibilitate a conținutului produs de verificatorii veridicității faptelor. Semnatarii ar trebui să analizeze sisteme de etichetare eficiente, precum și crearea unui registru comun de verificări ale faptelor, care ar facilita utilizarea eficientă a acestuia pe platforme pentru a preveni reapariția dezinformării care a fost demascată de verificatorii veridicității faptelor. Cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor ar trebui să le asigure independența, remunerarea echitabilă, să încurajeze cooperarea și să faciliteze fluxul de servicii.

Monitorizarea codului

Cum va fi monitorizată în viitor punerea în aplicare a codului?

Evaluarea Codului de bune practici și programul actual de monitorizare a dezinformării legate de COVID-19 au oferit contribuții utile cu privire la modalitățile de consolidare a sistemului de monitorizare al codului. Codul îmbunătățit ar trebui să includă un sistem de monitorizare consolidat și să creeze un cadru solid care să includă noi indicatori-cheie de performanță măsurabili la nivelul statelor membre. Acestea ar trebui să permită evaluarea impactului politicilor puse în aplicare de semnatari pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în temeiul codului, precum și a impactului global al codului asupra dezinformării în UE.

Semnatarii ar trebui să publice rapoarte periodice în temeiul cadrului de monitorizare consolidat, utilizând modele armonizate și incluzând seturi de formate standard și auditabile pentru furnizarea de date în raport cu indicatorii-cheie de performanță. Serviciile online cu profiluri de risc mai ridicate în ceea ce privește răspândirea dezinformării ar trebui să raporteze o dată la șase luni cu privire la punerea în aplicare a angajamentelor și să evalueze riscurile legate de fenomenul de dezinformare în fiecare an. Alți semnatari ai codului ar trebui să raporteze anual și să furnizeze date și valori corespunzătoare activităților lor.

Orientările sugerează că semnatarii ar trebui să se angajeze să creeze, să înființeze și să mențină un centru comun de transparență online accesibil publicului, care să ofere o imagine de ansamblu a politicilor specifice adoptate de semnatari pentru punerea în aplicare a angajamentelor codului.

Care este rolul grupului operativ permanent?

Grupul operativ permanent ar trebui să analizeze modul de evoluție și adaptare a codului în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative. Grupul operativ va fi prezidat de Comisie și va implica semnatarii codului și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă, EDMO, Grupul autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA). Aceasta ar trebui să urmărească, de exemplu, elaborarea unor indicatori și mecanisme structurale măsurabile la nivelul statelor membre sau stabilirea unei metode de evaluare a riscurilor pentru a răspunde rapid în situații și crize speciale, cum ar fi alegerile sau pandemia.