Orientări privind consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea

Cu privire la Codul de bune practici

Ce este Codul de bune practici privind dezinformarea?

Codul de bune practici stabilește principii și angajamente pentru platformele online și sectorul publicității de a combate răspândirea dezinformării online în UE, pe care semnatarii săi au convenit să le pună în aplicare. Este primul instrument de autoreglementare din lume pentru combaterea dezinformării. Evaluarea codului din 2020 a arătat că acesta este un bun exemplu de cooperare structurată cu platformele online pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate. De asemenea, Comisia a identificat deficiențe, inclusiv aplicarea inconsecventă și incompletă la nivelul platformelor și al țărilor UE, lacune în ceea ce privește acoperirea angajamentelor codului pe care Orientările pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea urmăresc să le abordeze.

Care sunt orientările privind Codul de bune practici?

Orientările stabilesc așteptările Comisiei cu privire la modul în care platformele și alte părți interesate relevante ar trebui să consolideze Codul de bune practici privind dezinformarea pentru a aborda lacunele și deficiențele și pentru a crea un mediu online mai transparent, mai sigur și mai fiabil. Acesta stabilește, de asemenea, pietrele de temelie pentru un cadru solid de monitorizare a punerii în aplicare a codului. Orientările vizează evoluția Codului de bune practici existent către un instrument de coreglementare prevăzut în Actul legislativ privind serviciile digitale, fără a aduce atingere acordului final privind Actul legislativ privind serviciile digitale și astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană. Codul consolidat oferă o oportunitate timpurie de a elabora măsuri adecvate pentru a aborda riscurile sistemice care decurg din funcționarea și utilizarea serviciilor platformelor, având în vedere cadrul anticipat de evaluare și atenuare a riscurilor prevăzut în Regulamentul privind serviciile digitale.

Cum abordează orientările deficiențele codului actual?

Orientările abordează principalele deficiențe și lacune identificate în evaluarea codului efectuată de Comisie în 2020, bazându-se, de asemenea, pe lecțiile învățate din programul de monitorizare a dezinformării în legătură cu COVID-19. Acesta solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor pentru a asigura un răspuns mai eficace la răspândirea dezinformării, o aplicare mai coerentă a codului la nivelul platformelor și al țărilor UE, un sistem consolidat de monitorizare cu indicatori-cheie de performanță (ICP) clari și un mecanism adecvat pentru adaptarea periodică a codului. Acesta propune extinderea domeniului de aplicare și a sferei de aplicare a codului și stabilește modul în care ar trebui consolidate angajamentele codului. De exemplu, solicită măsuri mai ferme pentru a demonetiza furnizorii de dezinformare, pentru a spori transparența publicității politice, pentru a aborda comportamentul manipulator, pentru a capacita utilizatorii, pentru a îmbunătăți cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor și pentru a asigura accesul cercetătorilor la date.

Care este domeniul de aplicare al Codului consolidat în conformitate cu orientările?

Planul de acțiune pentru democrația europeană definește dezinformarea ca fiind „conținutul fals sau înșelător care este răspândit cu intenția de a induce în eroare sau de a obține câștiguri economice sau politice și care poate cauza prejudicii publice”. Deși principalul obiectiv al codului rămâne dezinformarea în sens restrâns, codul consolidat ar trebui să urmărească ca semnatarii să dispună de politici adecvate și să ia măsuri proporționale pentru a atenua riscurile pe care le prezintă, de asemenea, dezinformarea, atunci când există o dimensiune semnificativă a prejudiciului public și cu garanții adecvate pentru libertatea de exprimare. Termenul general „dezinformare” utilizat în orientări include, de asemenea, atât operațiunile de influențare a informațiilor, cât și ingerințele, inclusiv din partea actorilor străini, în cazul în care manipularea informațiilor este utilizată cu efectul de a cauza prejudicii publice semnificative.

Cine sunt semnatarii Codului de bune practici?

Semnatarii actuali implică platforme online importante care își desfășoară activitatea în UE, precum și asociații profesionale și actori relevanți din ecosistemele online și de publicitate. Acestea sunt: Google, Facebook, Twitter, Microsoft, TikTok, Mozilla, DOT Europe (fosta EDiMA), Federația Mondială a Agențiilor de Publicitate (WFA) și omologul său belgian, Uniunea Agențiilor de Publicitate Belgieni (UBA);  Asociația Europeană a Agențiilor de Comunicare (EACA) și membrii săi naționali din Franța, Polonia și Republica Cehă – Association des Agences Conseils en Communication (AACC), Stowarzyszenie Komunikacji Marketingowej/Ad Artis Art Foundation (SAR) și, respectiv, Asociace Komunikacnich Agentur (AKA) – Interactive Advertising Bureau (IAB Europe), Kreativitet & Kommunikation și Goldbach Audience (Elveția) AG.

Cum vor fi puse în aplicare angajamentele codului? Cum rămâne cu cadrul de coreglementare instituit de Actul legislativ privind serviciile digitale?

Orientările fac parte din acțiunile cuprinzătoare ale Comisiei de combatere a dezinformării și stabilesc, de asemenea, pietrele de temelie pentru un cadru de monitorizare solid. Orientările vizează evoluția Codului de bune practici existent către un cod de conduită ca parte a cadrului de coreglementare prevăzut în Actul legislativ privind serviciile digitale, fără a aduce atingere acordului final privind Actul legislativ privind serviciile digitale în cadrul procesului colegislativ. Ca parte a cadrului de coreglementare, Actul legislativ privind serviciile digitale definește anumite obiective și criterii minime pe care codurile de conduită trebuie să le respecte.

Platformele foarte mari vor beneficia de participarea la codul consolidat, anticipând noile obligații care le sunt aplicabile în temeiul propunerii de act legislativ privind serviciile digitale. În special, în ceea ce privește evaluarea riscurilor, atenuarea riscurilor, capacitarea utilizatorilor și transparența în ceea ce privește publicitatea. Ca atare, codul consolidat oferă o oportunitate timpurie de a elabora măsuri adecvate pentru a aborda unul dintre riscurile majore prezentate de serviciile de platformă, având în vedere cadrul propus de Actul legislativ privind serviciile digitale. Platformele mai mici și alte părți interesate ar beneficia, de asemenea, de aderarea la angajamentele adecvate ale codului consolidat pentru a beneficia de cele mai bune practici ale acestuia și pentru a se proteja împotriva riscurilor reputaționale prezentate de utilizarea abuzivă a sistemelor lor de răspândire a dezinformării.

Deși există numeroase beneficii în ceea ce privește colaborarea în temeiul codurilor de conduită, aderarea la cod va rămâne o decizie voluntară a platformei, inclusiv în temeiul propunerii de act legislativ privind serviciile digitale.

Pot noii semnatari să adere la cod?

Da, Comisia încurajează noii semnatari să adere la cod și să participe la revizuirea acestuia, deoarece o participare mai largă sporește impactul și eficacitatea codului. Una dintre recomandările Comisiei pentru codul consolidat este de a include angajamente adaptate care să corespundă diversității serviciilor furnizate de semnatari, dimensiunii acestora și rolurilor specifice pe care le joacă în ecosistem. Semnatarii ar trebui să își asume angajamentele care sunt relevante pentru serviciile lor. Semnatarii perspectivei pot lua deja legătura cu serviciile Comisiei în vederea aderării la codul consolidat și a participării la elaborarea acestuia.

Cine poate fi un potențial nou semnatar?

Printre potențialii noi semnatari se pot număra platforme stabilite și emergente active în UE, servicii de mesagerie privată, părți interesate relevante din ecosistemul publicității online (de exemplu, schimburi de anunțuri publicitare, furnizori de tehnologii publicitare, proprietari de mărci), alți actori care furnizează servicii care pot fi utilizate pentru demonetizarea dezinformării (de exemplu, servicii de plată electronică, platforme de comerț electronic, servicii de finanțare participativă/donație), precum și părți interesate care pot contribui cu instrumente, instrumente, soluții sau expertiză la funcționarea eficace a codului.

Programul de monitorizare a dezinformării în legătură cu COVID-19

Cum va aduce beneficii codului consolidat experiența programului de monitorizare a dezinformării în legătură cu COVID-19?

Programul de monitorizare a dezinformării în legătură cu COVID-19 a oferit o imagine de ansamblu aprofundată a acțiunilor întreprinse de platforme pentru a combate informațiile false și înșelătoare cu privire la coronavirus și vaccinuri. Aceasta s-a dovedit a fi o măsură utilă de asigurare a transparenței pentru a asigura responsabilitatea publică a platformelor și a supus codul unui test de rezistență. Platformele au raportat cu privire la acțiunile întreprinse pentru a spori vizibilitatea surselor oficiale, la instrumentele dezvoltate pentru a facilita accesul la informații fiabile de interes public, la retrogradarea conținutului care conține informații false sau înșelătoare care ar putea cauza vătămări fizice, la publicitatea interzisă care exploatează criza și la intensificarea eforturilor de a furniza informații exacte cu privire la vaccinuri.

Programul de monitorizare a evidențiat, de asemenea, o serie de deficiențe. Sistemul de monitorizare îmbunătățit ar trebui să prevadă evaluarea periodică a punerii în aplicare de către semnatari a angajamentelor codului și să permită evaluarea eficacității codului ca instrument de combatere a dezinformării. Cadrul de monitorizare ar trebui să se bazeze pe indicatori-cheie de performanță (ICP) puternici și preciși care măsoară rezultatele și impactul politicilor puse în aplicare de semnatari („indicatori la nivel de servicii”), precum și pe indicatori-cheie de performanță care măsoară impactul general al codului asupra dezinformării în UE („indicatori structurali”). Codul consolidat ar trebui să asigure faptul că informațiile și datele sunt furnizate în formate standardizate, cu defalcări ale statelor membre.

Plasarea anunțurilor publicitare și publicitatea politică

Cum urmărește orientările să reducă profiturile obținute din dezinformare?

Platformele și toți ceilalți actori din ecosistemul publicității online ar trebui să colaboreze pentru a opri monetizarea dezinformării prin venituri din publicitate. Prin urmare, angajamentele consolidate ale codului ar trebui să ia măsuri mai detaliate și mai adaptate pentru a aborda riscurile de dezinformare legate de distribuirea publicității online. În plus, instrumentele de siguranță a mărcilor ar trebui să integreze analize ale verificatorilor veridicității informațiilor și ale cercetătorilor cu privire la sursele campaniilor de dezinformare. Pe de altă parte, proprietarii de mărci și agenții de publicitate ar trebui să se angajeze să evite plasarea publicității lor lângă dezinformare sau în locuri care publică în mod repetat dezinformare.

Cum vor ține seama orientările de viitoarea legislație privind transparența conținutului politic sponsorizat?

Revizuirea Codului de bune practici în domeniul publicității politice va trebui să țină seama de viitoarea propunere legislativă și servește drept vehicul important pentru realizarea de progrese tangibile, atât înainte de adoptarea legislației, cât și prin intermediul cadrului legislativ, odată intrat în vigoare. Codul consolidat ar trebui să elaboreze soluții coordonate de industrie pentru a sprijini punerea sa în aplicare și pentru a realiza progrese continue în acest domeniu. Orientările propun consolidarea angajamentelor semnatarilor codului de a spori transparența și divulgarea publică a anunțurilor publicitare politice. Aceste anunțuri ar trebui să fie etichetate în mod clar și eficace și să poată fi distinse ca fiind conținut contra cost, iar utilizatorii ar trebui să fie în măsură să înțeleagă că conținutul afișat conține publicitate legată de chestiuni politice.

Împuternicirea utilizatorilor

Cum ar trebui codul consolidat să abordeze comportamentul manipulator?

Orientările sugerează consolidarea codului pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare a formelor actuale și emergente de comportament manipulator utilizate pentru răspândirea dezinformării, cum ar fi boții, conturile false, campaniile de manipulare organizate, preluările de conturi. Angajamentele adaptate ar trebui să abordeze vulnerabilitățile și să asigure transparența și responsabilitatea acțiunilor întreprinse pentru a reduce impactul comportamentului manipulator.

Ce măsuri sugerează orientările pentru a îmbunătăți gradul de sensibilizare a utilizatorilor?

Punerea la dispoziția utilizatorilor a unor instrumente pentru o mai bună înțelegere a mediului online și promovarea unui comportament online mai responsabil sunt esențiale pentru limitarea răspândirii dezinformării. Orientările invită semnatarii codului să se angajeze să adopte un „proiect sigur” ca principiu director pentru arhitectura serviciilor lor. Aceasta înseamnă că semnatarii ar trebui să se angajeze să evalueze riscurile pe care le prezintă sistemele lor și să conceapă arhitectura serviciilor lor într-un mod care să reducă la minimum riscurile legate de răspândirea și amplificarea dezinformării.

Codul consolidat ar trebui să includă măsuri concrete de atenuare a riscurilor ca sistemele de recomandare să alimenteze răspândirea virală a dezinformării, să sporească vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și să emită avertismente pentru utilizatorii care au interacționat cu conținuturi care au fost identificate ca fiind false sau înșelătoare de către verificatorii veridicității informațiilor. De asemenea, utilizatorilor trebuie să li se acorde mai multă atenție, de exemplu prin posibilitatea de a semnala dezinformarea și prin personalizarea preferințelor privind sistemele de recomandare. Semnatarii sunt încurajați să își continue acțiunile de promovare a educației în domeniul mass-mediei.

Capacitarea comunității de cercetare și verificare a faptelor

Cum se poate asigura faptul că comunitatea de cercetare are acces la datele necesare pentru a studia în mod corespunzător dezinformarea?

Cercetătorii, organizațiile societății civile, jurnaliștii de investigație și cercetătorii neacademici joacă un rol important în înțelegerea evoluției riscurilor legate de dezinformare. Calitatea cercetării în acest domeniu depinde de platforma de date la care au acces cercetătorii. Comisia solicită semnatarilor să îmbunătățească în mod drastic situația actuală caracterizată printr-o furnizare episodică și arbitrară de date, care nu răspunde întregii game de nevoi în materie de cercetare. Prin urmare, semnatarii ar trebui să colaboreze, în cooperare cu comunitatea de cercetare, cu Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO) și cu autoritățile naționale relevante, pentru a crea în comun un cadru juridic și solid pentru accesul la date în scopuri de cercetare.

Cum poate codul să îmbunătățească impactul activităților de verificare a faptelor?

Pentru a aborda lacunele semnificative și acoperirea inegală a activităților de verificare a veridicității informațiilor între servicii și țările UE, semnatarii ar trebui să se angajeze să extindă cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor. Creșterea impactului verificării veridicității informațiilor poate fi realizată, de asemenea, printr-o mai bună încorporare și vizibilitate a conținutului produs de verificatorii veridicității informațiilor. Semnatarii ar trebui să analizeze sistemele de etichetare eficiente, precum și crearea unui registru comun de verificări ale veridicității informațiilor, care ar facilita utilizarea eficientă a acestuia la nivelul tuturor platformelor pentru a preveni reapariția dezinformării care a fost demascată de verificatorii veridicității informațiilor. Cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor ar trebui să le asigure independența, remunerarea echitabilă, să încurajeze cooperarea și să faciliteze fluxul între servicii.

Monitorizarea codului

Cum va fi monitorizată în viitor punerea în aplicare a codului?

Evaluarea Codului de bune practici și programul în curs de monitorizare a dezinformării în legătură cu COVID-19 au oferit contribuții utile cu privire la modul de consolidare a sistemului de monitorizare a codului. Codul îmbunătățit ar trebui să includă un sistem de monitorizare consolidat și să creeze un cadru solid care să includă noi indicatori-cheie de performanță măsurabili la nivelul statelor membre. Acestea ar trebui să permită evaluarea impactului politicilor puse în aplicare de semnatari pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în temeiul codului, precum și a impactului general al codului asupra dezinformării în UE.

Semnatarii ar trebui să publice rapoarte periodice în temeiul cadrului de monitorizare consolidat, utilizând modele armonizate și incluzând seturi de formate standard și auditabile pentru furnizarea de date în raport cu indicatorii-cheie de performanță. Serviciile online cu profiluri de risc mai ridicat în ceea ce privește răspândirea dezinformării ar trebui să raporteze o dată la șase luni cu privire la punerea în aplicare a angajamentelor și să evalueze în fiecare an riscurile legate de fenomenul dezinformării. Alți semnatari ai codului ar trebui să raporteze anual și să furnizeze date și indicatori corespunzători activităților lor.

Orientările sugerează că semnatarii ar trebui să se angajeze să creeze, să înființeze și să mențină un centru comun de transparență online accesibil publicului, care să ofere o imagine de ansamblu a politicilor specifice adoptate de semnatari pentru a pune în aplicare angajamentele codului.

Care este rolul grupului operativ permanent?

Grupul operativ permanent ar trebui să analizeze modul de evoluție și adaptare a codului în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative. Grupul operativ va fi prezidat de Comisie și va implica semnatarii codului și reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, EDMO, Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA). Aceasta ar trebui să vizeze, de exemplu, elaborarea unor indicatori structurali și a unor mecanisme măsurabile la nivelul statelor membre sau stabilirea unei metode de evaluare a riscurilor pentru a răspunde rapid în situații și crize speciale, cum ar fi alegerile sau pandemia.